Se numeste Ciupi.
Ciupica. Ciupiota.Vuvuzeta.Cutra.Nebuna.Pipeta.Tzutzulina.
A aparut in casa noastra acum aproape 2 ani.
Inainte de aparitia ei, toata familia, fara exceptii a avut acelasi tip de reactie:
– Ce „marca” e?
– Pechinez.
– Da’ mie nu-mi plac pechinezii!
Toti , din nou fara exceptie, am exclamat, cand am dat de ea:
– Ce draguta eee !
Si uite-asa ne-am captusit cu ea: tandrete ambulanta, clovn in miniatura, naivitate patrupeda, rautate dragalasa, inima de leu, sonerie pe patru labute .
Bun.Asta stiam despre ea pana acuma.
Si iata ce-a relevat consumarea primul os adevarat:
Alexandra
11 Septembrie 2010 at 17:49
E draguta foc! Sa-ti traiasca!
balaurdegradina
11 Septembrie 2010 at 19:25
Seamana cu stapana 😀 (nu la nas!)
gradinaritdupaureche
11 Septembrie 2010 at 23:22
🙂 E o frumoasa si o dulce!
Manole
12 Septembrie 2010 at 9:46
Ce sufletel de toata dragostea! Sa fie sanatoasa! 🙂
Alexandra
12 Septembrie 2010 at 9:59
Pai se spune ca ne alegem animalele de companie dupa chipul si asemanarea noastra. Asa ca trebuie sa semene cumva si cu stapana…
victoriacus
12 Septembrie 2010 at 22:01
ce-mi placeeeeee :))))
huni
13 Septembrie 2010 at 10:15
Nici mie nu-mi plac pechinezii, dar privirea din prima poza mi-a schimbat instantaneu parerea!
PS: ce mananca osul din ultimele poze :D?
balaurdegradina
14 Septembrie 2010 at 8:11
Ei, Huni, ce sa manace? O pechineza 😛
balaurdegradina
14 Septembrie 2010 at 8:26
Ale, nu prea mai apuc sa-mi aleg eu animalultele de pe langa casa, ma aleg ele pe mine 😀
In cazul Ciupicai, niste „parinti” responsabili, care realizasera ca nu pot avea grija de un animalut, m-au curtat mai multe saptamani pana cand m-am lasat cadorisita cu ea .
Pe vremuri, daca cineva mi-ar fi spus ca seman cu un pechinez ar fi realizat rapid ca si-a fortat norocul.Acuma sunt la faza in care simt doar nevoia sa mentionez ca are picioarele mai subtiri si mai strambe, iar nasul iese din discutie!
balaurdegradina
14 Septembrie 2010 at 8:39
e dimineata, si in loc sa fiu in masina, pe drum catre birou, stau cu ciupineta in brate si citim comentariile (am vrut sa-i fac o poza cu atitudine de adevarata intelectuala, dar -conform unei traditii deja incetatenite- bateriile aparatului ne-au scos limba).
mi-a zis sa va transmit ca da din codita pentru toti vizitatorii si le multumeste pentru urari!
spufi
16 Septembrie 2010 at 12:06
e adevarata? omg ce expresii poate sa aiba:-)) si inteleg ca o mai si puneti sa rezolve rebusuri si sa se uite la tv saracuta pana cade lata, tare o mai persecutati!
balaurdegradina
16 Septembrie 2010 at 12:47
da s-o vezi cum ne pune la punct 😀
in ultima vreme nici nu mai vrea sa se uite la integrame, vrea doar anagrame si sudoku!
cafeauata
14 Februarie 2011 at 0:20
Abia acum am descoperit-o pe Ciupica ta! Sa-ti spun ca am avut o pechineza 13 ani, ca orice catel am avut dupa aceea nu a mai fost la fel, ca pozele ei stau si acum la vedere (chiar daca a „plecat” in ’96), ca a fost primul catel pe care l-am avut si care ne-a dat multe lectii de viata, ca era stapana Gheorgheniului si rasfatata tuturor, ca nici un vecin din bloc nu a putut sa nu o iubeasca… Acum avem o teckeluta nebuna, obraznica, dar minunata!
Tot despre o pechineza poti citi aici http://fosile.wordpress.com/2011/01/16/la-valea-iadului/
Ma bucur ca te-am cunoscut!
balaurdegradina
14 Februarie 2011 at 0:44
Eu am inceput cu teckeli (sarmosi). De fapt il mai am inca pe Bismarck.
Impreuna cu Ciupi fac un tandem de mai mare hazul!