RSS

Arhivele lunare: Noiembrie 2010

ce cantam in masina

Zilele trecute citeam in „Asul verde” un articol despre stres. Cand l-am terminat aveam in cap imaginea lu’ Margineanu. Mihai Margineanu! M-am pomenit intrebandu-ma ce legatura are MM cu stresul meu,  asa ca am reluat lectura.

 In special vocalizele combat stresul, indiferent daca veti canta intr-un cor sau va veti da drumul la voce ca sa va alungati plictiseala in timp ce conduceti masina. Cantatul va determina automat sa respirati mai profund, ceea ce va invioreaza si va sporeste concentrarea. 

Si, iata, revelatia s-a produs: mi-e imposibil sa-l ascult pe Margineanu fara sa cant cu el, iar singurul loc de pe lume unde ma incumet sa cant este in masina!

Caci de mic copil mi-a fost dat sa aud  proteste vehemente atunci cand ma apucam de cantat.Intotdeauna cineva cu ochi inlacrimati si cu mainile inclestate peste urechi ma implora, sau ma avertiza ultimativ sa tac. Singurul care a crezut in capacitatea mea de a-mi revela potentialul ascuns al harului latent a fost bunicul patern, care s-a chinuit intr-o vacanta de vara sa ma-nvete sa cant la vioara.A fost ceva absolut traumatizant chiar si pentru auzul meu, oricum neharazit de soarta, asa ca m-am dat batuta. Bunicul a mai sperat o vreme, impotriva intregii familii, dar cum bietul om a cam cochetat spre apusul vietii sale cu Alzheimer, eu ii acord circumstante atenuante.

S-a revenim la Margineanu. Prima data l-am auzit acu vreo 4-5 ierni, cand am primit un cd de la fie-mea cu cantari de-ale lui. A fost dragoste la prima auzire! (si la a doua, si la a treia!)Si de-atunci cant cu el pe viata si pe moarte: maa iubestee femeeile … caaade, da-te ba ca caaaadesta paduchii-ntinsi la soareede la Mitu zis Tampitu’ Doamne ce da bine cu cutitu’.

Bineinteles ca simbioza asta muzicala poate sa se manifeste doar in sezonul rece.Cand vine vremea geamurilor coborate lumea incepe sa-ntoarca capetele pe strada, cautand sursa de scandal, asa ca ma linistesc o vreme, pana la urmatorul sezon rece, cand o luam da capo cu si mai mult entuziasm.

A.Si mai am o melodie pe care n-o pot asculta decat  participand: perhaps love. John Denver si Placido Domingo canta dumnezeieste impreuna .Am auzit melodia asta cantata separat de fiecare, sau in tandem cu altii … suna bine, are versuri frumoase, dar degeaba, doar impreuna imi creeaza starea aceea speciala de ajun de craciun / dimineata senina si geroasa de iarna /  primavara proaspata / vara implinita / toamna cerebrala… toate la un loc. De data asta nu racnesc alaturi de ei, recit versurile-n gand.

In rest ascult muzica.Mai ingan, mai  fluier (bineinteles fals), dau din cap, din cate-o mana… dar numai Marginenu ma stie face sa cant ca o primadona!

Voi, cei rataciti prin gradina mea, ce cantati? Si unde?

 
29 comentarii

Scris de pe 27 Noiembrie 2010 în de viata

 

Etichete: , , , , , , , , ,

a functionaat, a functionaat..

Verdeo (ca vaca nu-mi vine a-ti zice!) desenele fetei tale au functionat !

tremurand in slapi

Stiu, cam neclar, tremurat… trebuie sa recunoasteti ca e greu sa te concentrezi cand esti in slapi si tricou pe zapada.

N-o sa dureze mult, da’ ce bine miroase!

 A iarna tanara 😀

 
21 comentarii

Scris de pe 26 Noiembrie 2010 în de-a naibii

 

Etichete: , ,

Nu e corb, e cioara

E atat de indelung  frumoasa toamna asta

incat am ajuns sa-mi doresc sa-si mai arate si cealalta faţa, aia cu plumb, lacustre si-alte bacoviene.

De dimineata parea sa mi se arate: totul alb-laptos-murdar si gri in infinite variante. Ceată! O ceată deasă s-0 tai cu cutitul, răzbătătoare, care nu s-a dat dusă decat târziu dupa amiaza.

Dupa care-am revenit la deja clasicul cer senin cu toamna blânda.

Acuma e o luna plina cat o roata de car, pe care nu stiu s-o fotografiez in toata splendoarea sa:

E clar: de maine o luam de la capat!

 
25 comentarii

Scris de pe 21 Noiembrie 2010 în de-a naibii

 

Etichete: , , , , ,

Si totusi e toamna

Vazuta de dupa

si dincolo de geamuri

 
15 comentarii

Scris de pe 14 Noiembrie 2010 în de gradina

 

Etichete: , ,

of wikipedia

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 

Balaur pe insula Sentosa

Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriaşă, de multe ori are forma unui şarpe cu aripi, picioare şi mai multe capete de şarpe (în general trei, şapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului şi este prezent în majoritatea basmelor româneşti. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri în mitologia românească [1]:

  • de apă – cel care trăieşte în fântâna satului şi care este ucis de Busuioc sau de Sfântul Gheorghe.
  • de uscat – trăieşte prin prăpăstii prin „ţara armenească” şi făureşte „piatra scumpă”
  • de văzduh – alăturaţi norilor de furtună şi controlaţi de câte un solomonar

În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia cuvântului dacă o căutăm în limba greacă (drákoncel ce te fixează cu privirea„) ar defini o fiinţă imaginară un amestec de şarpe, crocodil şi leu, o fiinţă cu unul sau mai multe capete, care scuipă foc.

Rusine Wikipedia, rusine Pamfile! V-ati dat vanduti imperialistilor si kriptocomunistilor si n-ati zis nimic de cel de gradina !

 
12 comentarii

Scris de pe 10 Noiembrie 2010 în de-a naibii

 

Etichete: , , , ,

eu si adrian paunescu

Prima data am auzit-o pe matusi-mea, absolventa de filologie, comentand personajele aparute la o emisiune culturala:

– Pe asta il stiu, mi-a fost coleg de facultate…scrie versuri frumoase da’ da din coate ca un nebun sa iasa-n fata. A facut afirmatia ca vrea sa ajunga mai tare decat Eminescu.Nerusinat!

Am retinut personajul tocmai  pentru ca mi-a impus respect  aroganta care-o indignase pe matusi-mea.

Peste 5-6 ani luptam cu ghearele si cu dintii sa fiu lasata la spectacolele Cenaclului Flacara. Eu, cea care refuzam sa ma umilesc cersind ingaduinta atunci cand mi se impuneau restrictii (de foarte multe ori absurde chiar si pt.judecata mea de-acuma), rezumandu-ma la a fi libera in forul meu interior, ajungeam sa ma pretez la cele mai patetice miorlaieli, santajuri psihologice, promisiuni elucubrante,adevarate  tururi de forta adolescentine doar ca sa fiu lasata la respectivul spectacol. Reuseam in extremis, in ajun de eveniment, promitand de fiecare data mincinos ca voi fi acasa cel tarziu la ora 12.Si apaream in zori, cheauna de fericire, imi incasam pleftureala serafic, ca pe ceva meritat si asumat,dupa care plonjam intr-un somn care nu era somn, ci un fel de retraire a tuturor minunatiilor absorbite prin toti porii in noaptea de poezie adevarata si cantec de simtire… Pittis, Stanculescu, Tudor Gheorghe, Alifantis, Vintila, Nicolescu, Seicaru… si cati altii…

Mergeam la spectacol stiind cantecele pe dinafara, cantam si recitam alaturi de cei de pe scena, era o atmosfera absolut incandescenta…Paunescu isi recita exploziv versurile, care de multe ori sunau bestial … Aveam senzatia descatusarii, eram uimiti noi insine de starea de libertate pe care o traiam.Da, cred ca tocmai asta se-ntampla: ne luam ratia de libertate la aceste spectacole!

Cam la al treilea spectacol vraja s-a rupt.A fost un moment in care am realizat cat de mult ii place sa dirijeze masa aceea uriasa de oameni. Ajunsese la performanta de a face repetitii cu publicul, invatandu-l cum sa-i recite/cante versurile. Ma uitam la gesturile lui largi, demiurgice, cu care, dupa ce ne-mpartise  gospodareste, ne dirija: acum voi cei din stangaaaaaa, acum voi cei din dreaptaaaaa, asaa, acum mijlocul… si-acuma toti impreunaaaaa.  Ii placea ingrozitor de mult  momentul acela in care avea sala in mana, si-o domina, si-o framanta dupa vointa sa. Era un drog, un orgasm prelungit. Retroactiv, retraind revelatia acelui moment suprapun si-un zgomot: acela de placa strident zgariata.Eram deja satula de cultul altei personalitati care ne manca zilele. De-acolo-ncolo n-am mai vrut la Cenaclul Flacara, contrariindu-mi din nou familia, care intre timp incepuse sa se obisnuiasca cu nebunia asta a mea.

Dar i-am citit in continuare poeziile.Si mi-au placut. Asa, ingrozitor de lungi cu erau, aveau substanta,  si imagini fascinante . Interesant ca de pe la 18 ani incolo eu am avut de-a face cu 2 Adrian Paunescu: unul, poet adevarat, si celalalt. Pe poet l-am respectat. Am iubit alti poeti, pe el l-am respectat. Iar celalalt Adrian Paunescu nu prea a contat.Pentru mine.Am auzit multe despre el, unele le-am crezut, altele mi s-au parut pure fictiuni, oricum nu m-au afectat in niciun fel.

Faptul ca Adrian Paunescu de dupa ’89 nu s-a dezis de cel de dinainte de aceasta data mi l-a facut mai simpatic, incluzand si faptul ca  s-a declarat politician de stanga, intr-un moment in care nu prea mai era la moda „in lumea buna”.Chiar si modul in care si-a reinventat fizionomia, cu acea barba colilie, care-i dadea un aer de intelept care le stie pe toate (pentru ca a trecut prin toate ) il facea mai interesant.O vreme l-am mai vazut pe la tocshoaua unde vorbea precum scria: cu substanta, frumos, dar mult prea lung, l-am vazut recitand in parlament, de parc-ar fi fost la cenaclu, si m-am amuzat copios … am mai tot auzit de el, dar nu l-am mai citit.Nu din cauza lui, eu am cam uitat sa citesc, o vreme…

Si-acum omul asta a murit. Si s-a dezlantuit (din nou!) isteria colectiva! Unii il ridica la rang de poet national (trebuie s-o intreb pe matusi-mea daca-si mai aduce aminte de insolenta lui 😀 ), altii il tavalesc in laturi, negandu-l si ca om si ca poet.Televiziunile, care cred ca aveau pregatite necroloagele pe teava de-o gramada de vreme, se-nfrupta hulpav din ultima lui plecare.Toata lumea zice, toata lumea stie, toata lumea plange, toata lumea-njura.

Eu cred ca Adrian Paunescu sta undeva sus si savureaza spectacolul… si dirijeaza demiurgic : „acum voi cei din stangaaaaaa, acum voi cei din dreaptaaaaa, asaa, acum mijlocul… si-acuma toti impreunaaaaa”

E ultimul specacol maestre, si e grandios!

 
18 comentarii

Scris de pe 7 Noiembrie 2010 în de-a naibii

 

Etichete: , , , , , ,

leapsa

Am primit o leapsa! De la Alexandra. Care-a primit-o de la Georgiana. Care-a primit-o de la nu mai stiu cine. Si cum n-am mai completat oracole …eheheei…mai bine nu spui de cate zeci de ani, hai ca ma bag la dat cu presupusa. Deci:

1.Esti intr-o situatie unde drepturile individului nu exista. Trebuie sa alegi intre Umilinta si Bataie. Tu ce alegi si de ce?

Normal ca bataia!  Pen’ca stiu ca, de cele mai multe ori, dupa faza de umilinta urmeaza faza cu bataia.

2. 3+4= 5 este posibil?

Arareori. Da’ tre’ sa fiu ingrozitor de furioasa.

3.Daca cineva maine iti pune pe masa 1 milion de euro si iti spune sa omori pe cel mai bun prieten/a, ai face-o?

Nu.

4. Spui intotdeauna adevarul?

Da’ ce-am innebunit?

5. Esti la un pas sa iti realizezi cel mai mare vis al tau. Pentru a reusi trebuie sa faci un compromis pe care in mod normal nu l-ai face. De retinut e ca de nu faci acel compromis s-a zis cu visul tau pentru todeauna. Ce faci?

In viata cam totul e negociere.Depinde de compromis.Depinde de vis.

6. Ai inselat, furat vreodata?

Sa deie cu piatra ala care nu.

7.Lipseeeesteeee.

8.Ti s-a facut vreodata o observatie negativa in pat? Daca da care a fost aceasta.

Nu exista intrebari indiscrete. Doar raspunsuri.

9. Esti in situatia de a decide intr-o situatie fara iesire. Trebuie sa ordoni moartea a unui milion de oameni pentru a salva alti 5 miliarde. Daca nu-i sacrifici pe cei 1 milion , atunci vor muri toti. Care e decizia ta?

Incep sa-mi pun intrebari despre starea de sanatate mentala a  initiatorului lepsei…

10. Ce aplicatie/formula matematica ne poate da raspunsul =123456789?

11111,111 la patrat

11. Pentru ce suma ti-ai inchiria timp de o saptamana partenera/ul?

N-as lua mult. Da’ as vrea garantii ferme ca o sa-l urmareasca sa-si ia medicamentele la timp. Si respecta dieta. Si face miscare.Si nu-l enerveaza. Ca daca e sa mi-l inapoieze tafnos trec la penalitati!

12. Dacă nu ai avea ce mânca, ai da în cap cuiva?

Da.Si stiu si cui! Si daca ma gandesc bine parca  nici n-ar trebui sa-mi fie chiar asa de foame…

13. Când ai făcut ultima oară sex si cu cine?

Si cum spuneam la punctul 8 …

14. Îti prinzi partenerul în pat cu o altă persoană, în timp ce fac sex. Cum ai reactiona?

He he he

15. Daca ai fi Dumnezeu pentru o zi care ar primele 7 lucruri pe care le-ai face?

Nici prin cap nu-mi trece sa fiu!

16. Dai bani la cersetori?

Cateodata da.

17. Maine e sfarsitul lumii. Ai 24 de ore la dipozitie. Ce ai face in aceste 24 de ore?

As trage tare sa-mi termin treburile, sa nu ma prinda sfarsitul lumii cu restante.

18. Esti intr-o celula de 2/2 cu inca un partener de 10 ani. In tot acest timp ai fost pus/a la cele mai groaznice chinuri posibile. Intr-o zi ti se ofera posibilitatea de a scapa de toate acestea. Trebuie doar sa-i oferi cele mai groaznice chinuri colegului de celula timp de 2 ani. Ce alegi? Sa te chinuie in continuare sau sa-l chinui tu pe colegul de celula?

Si cum spuneam la punctul 9 …

19. Intr-o zi te suna cineva si iti spune ca stie cel mai groaznic secret al tau. Daca nu-i dai ce si cat vrea va spune tuturor. Daca s-ar afla, acel secret ar distruge tot ce ai cladit, ai pierde totul. Ce vei face in continuare?

Iata de ce prefer sa ma parasc io pe mine de cate ori o fac lata! Ca sa nu se adune si sa vina intr-o zi unul sa-mi bata la usa si …

20. O parere personala obiectiva despre autorul care ti-a trimis leapsa. Minim 50 de caractere.

Un om cald,foarte viu. Care antreneaza si coloreaza viata in jurul sau.

 
2 comentarii

Scris de pe 3 Noiembrie 2010 în de-a naibii

 

Etichete: , , , , , , ,