RSS

dl.bubu

19 Dec

Cred ca sunt mai mult 10 ani de cand am hotarat ca nu mai suport agonia lenta a bradutilor sufocati de globuri, beteala si instalatii electrice, in aerul uscat si cald al apartamentului. Nu stiu cand se poate declara decesul la un brad : in momentul desprinderii de radacina, in momentul in care e complet uscat, cert e ca de la o vreme imi tihnea tot mai putin de obiceiul cu pricina.

 Asa ca intr-o buna zi am tras adanc aer in piept si mi-am cumparat un brad artificial. A fost un compromis dramatic cu fobia mea fata de imitatiile de plastic, dar a meritat, pt.ca din momentul respectiv a-nceput din nou sa ma bantuie febra impodobirii bradului de Craciun.Bineanteles ca s-au auzit voci care au comentat ca plasticul nu mai miroase a rasina, a zapada si a munte, dar le-am inabusit scurt cu intrebarea „cati brazi ai plantat la viata ta de ai gusturi atat de rafinate?”. Adevarul e ca dupa ce ma luptam o ora-doua cu el reuseam sa-i mai tai din perfecta simetrie si incepea sa arate a brad adevarat, cei mai batrani nici nu bagau de seama ca e o biata imitatie, iar copiii care-l vedeau faceau oricum ochii foarte mari si se bucurau de el si mai ales de ceea ce gaseau sub el.Asa ca am devenit prieteni , iar familia l-a tratat cu respect, ca pe o „investitie pe termen lung”

Dl.Bubu este un bradut argintiu pe care l-am primit „de casa noua” acu’ trei ani, infipt  intr-un hardau generos. Doamne frumos mai era: albastru fumuriu, cu cetina deasa si vartoasa si mirosind a padure de poveste … numa’ n-am dansat in jurul lui de fericire!

Bineinteles ca am intrat rapid in transa, am alergat si mi-am cautat  „bijucarelele” (globuri, figurine,beculete,beteala si alte alea) si-am uitat de mine si de restul lumii vreo cateva ore,  timp in care am oficiat ritualul impodobirii lui. Caci un brad nu se impodobeste tematic (eco, retro, neo, futurist), nu se impodobeste in trenduri (anul trecut in negru, anul asta in mov, la anu’ mai vedem noi), un brad nu se impodobeste  pur si simplu.  Un brad de Craciun trebuie sa fie o poveste!  Sa contina obligatoriu toate culorile pamantului, in forma lor cea mai stralucitoare, beculetele sa fie neaparat albe, multe si pitite cat mai discret, sa nu se vada cumva  prozaicele cabluri electrice, beteala sa fie exact cat trebuie, nici prea multa, nici prea putina, iar totul sa se imbine echilibrat, armonios, frumos, fantastic.

Ei, si peste toata nebunia asta sa mai pluteasca si mirosul inconfundabil, de brad adevarat!  Era ca in bancul acela cu  „multumescu-ti Doamne: si pe indestulatelea si fara de pacat” … doar bradutul era viu, pe radacina lui, urma sa-i pun apa, sa-l stropesc si aerisesc, urma sa traim cu totii fericiti pana la adanci batraneti…

Pana la urma n-a fost chiar asa. Dupa cateva zile mi-am dat seama ca dl.Bubu e tot mai trist, ca are probabil probleme cu ficatul, din albastru fumuriu luase o tenta verde-galbejiu, crengile erau tot mai depresive, mereu se mai „cocea” cate-un glob si se facea tandari, chelea … Ce mai, se vedea cu ochiul liber ca nu-i place in casa, el voia afara sa-l bata vantul si zapada. „Lasa Bubule, ii ziceam,mai rabda si tu putin, ca dupa aia  te scot  afara si-o sa vezi tu ce bine-o sa fie!” M-am tinut de cuvant, l-am dezorzonat destul de repede, imediat dupa revelion,  si l-am scos afara, pe terasa. Unde nu s-a inviorat. Asa ca l-am mutat, tot in hardau, ceva mai departe de casa. Nici acolo nu i-a placut. L-am tras mai la umbra , in spate, printre muri. Cu acelasi efect.Abia in primavara, tarziu,  am reusit sa-l replantez cu tot dichisul in gradina. Dupa cat de apatic si pricajit a fost am crezut ca am reusit sa-l omor si pe el …  i-au trebuit doi ani ca sa treaca peste socul cu impodobitul! Din primavara asta a-nceput sa-si revina, e verde-verde (doar varfurile tinere is albastrii-fumurii), are crengile tot mai erecte si chiar si varful, care parea uscat si compromis, da semne de revenire.

Cum incepe sa ninga ma duc la fereastra de unde-l vad cel mai bine pe dl.Bubu. Si ma bucur de bucuria lui. Pare sa danseze cu ninsoarea.In fond e si el un copil.

In loc de concluzie :   detest masacrul brazilor de craciun, asemeni Alexandrei , mi se par ingrozitoare mormanele de braduti uscati langa ghenele de gunoi,  nu mai cred nici in varianta eco, bradul la ghiveci e de cele mai multe ori prea chinuit  pt. a mai supravietui ulterior.

Asa ca am trecut din nou la plastic.

P.S. Un mod verde de-a astepta sarbatorile,la care  subscriu atat de convinsa si atat de complet  incat  nu mai are rost sa mai fac vreun comentariu.

 
26 comentarii

Scris de pe 19 Decembrie 2010 în de gradina, de viata

 

Etichete: , , , , , ,

26 responses to “dl.bubu

  1. simf

    20 Decembrie 2010 at 9:32

    Laura, si noi am ajuns la o situatie imbucuratoare: in casa avem un bradut arficial (0.5 m) pe care l-am impodobit exact cum am avut chef (adica fiecare a pus cate un glob unde i-a placut lui, apoi beteala, din cea clasica, dreapta, arginitie) si afara un bradut cumparat si plantat in decembrie trecut, impodobit cu beteala simpla, ca e mic si nu ne induram sa-l chinuim deocamdata. mirosul de brad/cetina/rasina il asiguram cu ulei de brad in lampa de aromoterapie si tare bine e.
    din poza cred ca bradutul tau nu e brad arginitu, ci molid albastru (http://4.bp.blogspot.com/_LxGy9xsLgL4/S4wpWwvmdWI/AAAAAAAABGw/3-0h65Riv_0/s400/Brad+argintiu.jpeg), cum e si al nostru (cumparat tot pe post de brad argintiu). e mult mai rezistent si mai putin pretentios, dar la fel de decorativ.

     
  2. balaurdegradina

    20 Decembrie 2010 at 10:27

    Simona, m-ai dat gata!
    eram cam ingrijorata oricum de cat de mare o sa creasca dl.bubu, asa ca atunci cand mi-ai dat vestea cea mare, ca nu e brad, e molid, mi-am zis in nemernicia mea „ce binee, o sa fie mai mignon si dragalas for ever !” o, sfanta inconstienta!
    starea de bine a durat pana am gasit pe net descrierea molidului argintiu intepator ( http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicMolid_argintiu_intepator.html ) :este un arbore de talie mare (40-50 m), având acele ascuţite, foarte rigide, verzi-albăstrui-cenuşii …
    ce sa mai zic? probabil o sa ajunga un reper pt. pilotii de pe cursele aeriene, iar soferilor rataciti o sa li se explice de pe celalat deal: il vedeti pe dl.bubu…ala maare… el e!…de la el o faceti la dreapta, dupa aceea la stanga si dupa aia sunteti pe drumul cel bun 😀

     
  3. simf

    20 Decembrie 2010 at 12:00

    cam la fel am reactionat si eu dupa ce am citit 🙂 ma bucur ca e rezistent, dar si pentru ca l-am plantat intr-un loc unde o va duce bine in viitori 50 de ani.

     
  4. silavaracald

    20 Decembrie 2010 at 17:44

    Ce bine că ți-am citit postarea la timp. În nebunia mea, abia așteptam să ajung la munte și să încep a împodobi brăduțul alb pe care l-am plantat astă toamnă. Bine că am aflat că nu-i place. Mersi mult! 🙂

     
  5. balaurdegradina

    20 Decembrie 2010 at 18:43

    SLVC, daca-i afara, unde-i place lui, nu cred ca o sa te urasca prea tare (cu conditia sa nu atarni prea multe kile pe el).
    baiul incepe cand il bagi in casa!

     
  6. dr.Lecter

    20 Decembrie 2010 at 19:33

    Da, dl. Bubu al tau, e de fapt molid, o varietate de argintiu, dar nu te teme: daca nu e in arealul lui natural, nu creste mai mult de 6-7 metri. Poti sa ai incredere, aici ai sfatul specialistului, am liceu de silvicultura!!! Bradul brumariu sau argintiu creste mult mai greoi, daca e replantat. Pentru Craciun, e clar ca merge cel artificial, pentru ca aduce mai mult cu cel din filme,al americanilor, ala dens si simetric, Pinul Douglas Albastru.
    Noi nu avem asa ceva. Daca e sa ne orientam dupa simetria ramurilor, mai misto e molidul, dar inteapa de te omoara!
    Desi stau la munte, unde bradul e la tot pasul, si au am adoptat varianta artificial.

     
  7. vasi

    20 Decembrie 2010 at 21:19

    Esti pe sufletul meu. Si la mine,singura planta din plastic este un bradut frumos,de fapt e un pin foarte bogat, pe care l-am cumparat tot din aceleasi motive ca si tine.Sa speram ca in timp,decizia noastra va avea ecou.Mai vorbim.

     
  8. scorpio72

    21 Decembrie 2010 at 19:47

    Dl Bubu este foarte fericit acolo unde este si tu stii asta.
    Iar el stie ca tu il mangai cu privirea.

     
  9. kekee

    21 Decembrie 2010 at 21:02

    Nu ştiu de ce am impresia că mr. Bubu e o ţâră strâmb.
    Ia la primăvară 2 pari cam cât el de lungi, îi încrucişezi la 30 de cm , şi-l împingi încetişor, pe la 2/3 , proptindu-i bine în pământ. Dacă nu vrea să se-ndrepte bine de la început, nu-i bai, cât vrea.
    După 3 luni, mergi şi mai împingi ” furca ” un pic.
    ps.
    E un păcat un brad strâmb sau înclinat.

     
  10. balaurdegradina

    21 Decembrie 2010 at 22:10

    lecterito, am deplina incredere in sfatul specialistului, cu atat mai mult cu cat ma imbucura … 6-7 m … poate n-o sa dirijez din el avioane, da’ alinare pt.soferi amarati tot o sa fie 😀

    vasi, brad de plastic la brad de plastic cu bucurie! si-al meu se tine de pin scotian, sau ceva de genul asta …

    scorpio, nu-s chiar convinsa ca m-a iertat 😀 , dar cu certitudine e fericit !

    kekee, sa stii ca ma tot uit si eu lung la poza (ca ajung acasa tot pe intuneric, asa ca nu mai vad mare lucru in gradina), si-mi tot pun intrebarea daca nu e cam stramb (oare de ce n-am observat pana acuma?)… ei, daca este, am sa purced la primavara la aplicarea tratamentului de indreptare.

     
  11. redsky2010

    22 Decembrie 2010 at 13:34

    pot sa fiu un pic sadica? pe vremea cand incalzeam cu sobe, dupa sarbatori puneam bradul pe foc. era un miros superb in casa. deci in loc de gramezi de brazi uscati si tristi, pot deveni caombustibil de incalzit case de oameni sarmani…

     
  12. balaurdegradina

    22 Decembrie 2010 at 14:58

    redsky, poti sa fii 😀
    si eu am procedat la fel, pe cand mai foloseam dintr-astia adevarati, si -intr-adevar- mirosea super, ba’ ma mai si obisnuisem sa strang cetina scuturata, si s-o mai arunc pe foc peste-o vreme, sa-mi prelungesc placerea … si parca asa aveai o justificare sa nu te simti asa de vinovat 😀
    partea proasta e ca se pare ca nu mai avem oameni sarmani, sau nu mai avem oameni sarmani dotati cu sobe … anul trecut, la sfarsit de ianuarie erau aceleasi stive dezolante langa ghena fostului meu domiciliu.

     
  13. victoriacus

    22 Decembrie 2010 at 21:32

    Subscriu.Si eu am o minune de brad alb din plastic si e chiar frumos

     
  14. huni

    23 Decembrie 2010 at 11:15

    Dl BUBU???? Balaura…de ce? Este primul nume de brad pe care-l aud dar imi suna total nepotrivit :).

    Si la noi in curte este un brad inalt nu stiu cat are dar sigur nu-i tanar, iar an de an cand sotia se satura sa ma tot bata la cap sa ma duc sa cumpar bradul de craciun vine cu ideea geniala sa impodobim bradul din curte. Functioneaza de fiecare data ;).

     
  15. balaurdegradina

    23 Decembrie 2010 at 14:45

    Dl.Bubu pentru că a urmat dupa dl.Dodo (magnoliu de felul său) si după dl. Țuţu [de marcă neidentificată vreodată, dealtfel si decedat între timp ( oof, pacatele mele de grădinar începator!)].
    Fructiferii nu au fost ( încă ) botezati in mod oficial, dar probabil ca de la vara ai sa mă vezi povestind despre tot felul de alti domni din gradina mea 😀

     
  16. huni

    23 Decembrie 2010 at 14:46

    :))

     
  17. balaurdegradina

    23 Decembrie 2010 at 14:48

    Victoria, sa nu uiti sa-i pozezi pe aia mici cand o sa-l vada impodobit!

     
  18. zoltybogata

    23 Decembrie 2010 at 22:04

    atzi doresc nn Craciun plin de iubire, Sanatate, fericire, Mult noroc si impliniri Si ani plini de bucurii.

     
  19. silavaracald

    24 Decembrie 2010 at 20:24

    Primiți cu colindul? 🙂

     
  20. Constantin

    24 Decembrie 2010 at 21:25

    Craciun fericit!

     
  21. Alexandra

    24 Decembrie 2010 at 21:40

    Craciun fericit, Laura!!

     
  22. balaurdegradina

    28 Decembrie 2010 at 16:31

    Multumesc de urari si de colinde!
    Am avut parte de un Craciun frumos, alaturi de cei dragi, care-au reusit sa ajunga acasa la timp.Pana la urma a si nins… A fost bine!
    Daca calculatorul meu n-ar fi avut fitze-n cap as fi umblat si eu cu colindatul pe la blogurile voastre, dar anul asta n-a fost sa fie…

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: