nu m-am maturizat până acuma … slabe șanse de-aici incolo!
Dimineața mă scobor din pat copacel-copacel, cu toate incheieturile scârțâind, cu oasele, oscioarele, tendoanele și tendonuțele protestând vehement. Căci de la o vârsta (parcă o aud pe bunica) … prea se supără pe tine propriul ambalaj și prea îți ies pe nas toate „lucrarile de întreținere” pe care ai promis c-o sa ți le administrezi și n-ai facut-o.
Dar e suficient sa arunc un ochi pe geam (nu de tot 😀 )
sa văd că a nins, că afară totul e alb,
ba chiar mai ninge în continuare, ca să regresez brusc cu un numar indecent de ani, să mă bucur cum numai în copilarie stiam s-o fac.
Imi place grozav să privesc cum ninge! E o voluptate teribila în a constata ca stratul de zapada a mai crescut un pic. Ca totul e alb, e gri, e albastru. Ca aerul are o consistenta de cristal, ca miroase a rufe inghetate, ca pot vana fulgii cu varful limbii…
Oare de ce? Sofer sunt, deci n-ar trebui să ma bucur. La săniuș nu mă mai duc. Nici la patinaj. Cu schiurile n-am reusit niciodată să stabilesc vreo relație de simpatie.
Ceva-ceva tot ar fi!
Aproape ca mi-e și rușine să recunosc : imi place sa curăt zăpada!
Ce freze, ce pluguri, ce comandamente? Când eu si lopata mea rosie pornim sa dezapezim curtea si strada devenim o forta de nestapânit! Azi am acționat deja de doua ori, iar daca șalele mele (of bunico, cum nu te-am înțeles îndeajuns!) n-ar fi intrat la un moment dat în protest spontan as fi curățat drumul până-n vale.
Deja zăpada s-a asternut intr-un strat subtiel proaspat. Prognoza meteo zice ca de maine dimineata ninsoarea o ia de la capăt. Nu-i nimic, nu-i nimic … eu si lopata mea rosie suntem pe faza!
Balaura si gradina sa mai mult sau mai putin fermecata 
Zana Eficientei
27 decembrie 2010 at 23:35
Craciun fericit si spor la lopata! 🙂
vasi
28 decembrie 2010 at 11:00
Frumoasa poveste, frumos sentimentul de a te simti copil ,chiar daca oasele scartaie,paraie…Culoarea rosie de la lopata sa fie secretul? Neee,zapada asta pe care o iubim si o uram , o asteptam sa vina, abia asteptam sa plece,o fotografiem sa o pastram,o dam deoparte din calea noastra. E magica!
Spor la treaba! Mai vorbim.
huni
28 decembrie 2010 at 11:06
Io cred ca am facut o mare greseala cand am luat lopata albastra, ca nu sunt nici pe departe la fel de harnic ca si tine…de ce nu ne-ai zis secretul mai devreme?
Oricum, daca te pictisesti te astept si pe la mine sa dai o tura cu lopata aia rosie :D.
Alexandra
28 decembrie 2010 at 15:36
daca stateam mai aproape, ti-as fi propus si eu sa-mi faci o vizita, impreuna cu lopata ta cea rosie. Cum stau prea departe de tine, ma vizitez singura, eu si lopata mea gri metalizat.
Maria Ionescu
28 decembrie 2010 at 16:57
Of, of,of cit am mai lopatat si eu ieri,impreuna cu catelul meu care se bucura ca un copil,alearga,face tot felul de giumbuslucuri,crezind ca si eu ma joc cind arunc zapada de pe lopata.E fain,ce mai!
balaurdegradina
28 decembrie 2010 at 17:59
Zano, multumesc de urare, la fel iti doresc! Tu nu compatimesti deloc la lopata? 😀
Da, Vasi, „magica” era cuvantul potrivit!
Huni, eu am primit-o cu dedicatie: „vezi ca e rosie, sper c-ai inteles apropoul!”. Inclin si eu sa cred ca de la culoare ti se trage lipsa de spor.
Ale, nu simti cum se infiripa intre tine si lopata ta gri metalizat … asa … un inceput de sentiment ? Hai recunoste ca ti-e tot mai draga!
Maria, si haita mea e in delir si foarte convinsa ca toata povestea cu zapada si lopata nu e altceva decat un joc formidabil si, totodata, o minunata ocazie de-a o sterge-n mahala 😀
cristina
29 decembrie 2010 at 10:56
ha ha ha, ai un umor grozav! sau nu glumeai la faza cu datul zapezii? :))
daca as avea si eu o lopata mai mica, as presta si eu, dar sotul a luat o lopatoaie imensa si NEAGRA. nu pot sa fac treaba cu asa ceva, nu?
balaurdegradina
29 decembrie 2010 at 21:25
cristina, in definitiv si la urma urmei sunt patimi mult mai daunatoare decat asta cu lopata si zapada 😀
simf
3 ianuarie 2011 at 9:37
cred ca de la lopata rosie ni se trage, ca si eu tare harnicuta am fost, pana am facut febra musculara. dar mult mi-a placut si mai vreau zapada.
balaurdegradina
3 ianuarie 2011 at 13:11
Simona, si-o sa vezi ce de bicepsi, tricepsi si oblici o sa dezvolti pana la primavara 😀