RSS

Arhivele lunare: Ianuarie 2011

inventarieri

Vad ca toti astia impatimitii de gradina facem cam aceleasi chestii.

Ne inventariem resursele.

Cu cele proaspat cumparate am numarat 117 pliculete. Grea patima asta cu semintele! Cateodata ma intreb unde si cand o sa le insamantez pe toate…nu apucat sa-mi raspund niciodata .  Presupun ca mi-ar ajunge pt.toata mahalaua, nu pentru cei 50 de mp alocati gradinii mele de zarzavaturi 😀

2. Cautam informatia (carti, web, blog etc), o sistematizam, o impartasim, o verificam, o confruntam

3. Purcedem la elaborarea maretelor planuri.Aici n-am nici o ilustratie.Inca nu e gata.Inca modific, imbunatatesc, modernizez, asamblez, extind, restrang… Visez.

Afara e… iarna.

Parca tot mai iarna, pe zi ce trece.

(ia sa vedem: ghiceste cineva ce-i mogaldeata inecata in zapada? )

De-atata alb, si-atata cer inalt si senin dealurile mele imi creaza senzatia ca-s intr-o statiune montana 😀

Pana acum iarna a fost frumoasa pe-aici.A avut de toate: si ger si zapada,  ma face sa sper intr-o vara frumoasa .

Da’ asa incepe sa ma roada un dor de primavaraaaaa …

 
27 comentarii

Scris de pe 30 Ianuarie 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , , , , , ,

nenostalgie

Se apropie ziua reportajelor cu pelerinajul la mormintelor ceausestilor.Or sa fie batrani revoltati, tineri exaltati, fosti si actuali proletari infratiti intr-o pioasa rememorare a minunatelor vremuri de dinainte…

Scriu … si sterg … si scriu din nou…si sterg iara … am inca multa fiere-n mine … nu reusesc sa ma detasez .

N-a fost numai rau, a fost si bine, am fost tineri, am si iubit, am si ras (Doamne ce se mai radea pe-atuncea! ), am invatat, am muncit, am citit, am visat. Cred ca cel mai mult imi lipseste senzatia de comuniune: eram noi (cei multi, imensa majoritate) si erau ei (cei atat de putini incat, pana la urma, se reduceau ,absurd, la detestabila familie compusa din ei doi).

Ar trebui sa ma concentrez pe aceste amintiri, ar trebui sa incep sa iert.

Dar nu pot. Nu pot uita.Si-n consecinta nu pot ierta.

Iata, au trecut 21 de ani, inca nu e bine, radem – da’ parca mai putin, e cald – daca nu suntem debransati , mancare este daca avem bani s-o cumparam .Si parca nici asa tineri nu mai suntem (unii dintre noi).Copiii au crescut, si-au scuturat aripile si-au zburat spre zari mai senine.

Tentatia nostalgiei pandeste de dupa colt.

Ia sa mai respiram putin aer de epoca, spre reala aducere aminte.

A nu se crea iluzia ca era vorba de trei  jumatati de porc si trei jumatati de vaca.Nu-nu-nu , era vorba, pur si simplu, de un kilogram si jumatate de carne de porc SAU un kilogram si jumatate de carne de vaca, incluzand si oase, si grasime si ambalaj pentru o familie formata din trei oameni: copil+mama+tata. Adica 16,666 grame pe zi pe cap patrat intr-o luna cu 30 de zile, respectiv 16,129 grame intr-o luna cu 31 zile.(In februarie eram cu totii domni 😀 )

Sa fim oameni cinstiti, mai aveam si altfel de drepturi:

Cu care se puteau cumpara acele animale fabuloase care traiau si mureau doar in tara noastra:

Si inca

intre 7 si 10 bucati (daca le gaseai!).

In decembrie ’89 aveam un sertar plin cu bonuri dintr-astea. Nu pentru ca as fi avut in familie vreun macelar sau vreo doamna vanzatoare la alimentara (he-he, ce mi-ar mai fi placut si ce drag mi-ar fi fost despre ei!) …Pur si simplu eram tineri si foarte putin dispusi sa ne calcam in picioare pe la cozi, asa ca macam tone de cartofi prajiti dimineata, la pranz, si seara … cu sare,  cu usturoi, cu boia…Copilul manca mai mult pe la bunici .

Si frigul! Ierni intregi in care nu puteam deschide geamurile pt.ca apa prelinsa pe sticla ingheta… 13-14 grade in casa…16 cand era mai cald afara…mirosul acela de mucegai rece…parca-ti ingheta si sufletul si creierul.

Si „penele” de curent…

Eu inca nu pot sa uit. Deci nici sa iert.

 
18 comentarii

Scris de pe 19 Ianuarie 2011 în de-a naibii

 

Etichete: , , , , , , , , ,

subiecte

Vineri dimineata, in drum catre birou. De jur imprejur totul e gri. Ploua marunt si gri.

Observ de la distanta doua fete.  Chiar nu-mi dau seama ce anume mi-a atras atentia la ele. La ora asta probabil chiulesc de la scoala. Par sa invarta vreo 18-19 ani. In realitate or fi avand 13-14.

Una mai mica, brunetica cu un ten foarte alb, cu parul valvoi (incercand probabil sa mai castige cativa centimetri fara sa-si faca detestabilul coc) asculta concentrata peroratia celeilalte. Nu pare foarte convinsa.

Cealalta: mai inalta cu un cap decat prima, alura atletica, gesturi largi.Toata atitudinea ei exprima convingere.

Devin de-a dreptul curioasa. Oare despre ce povestesc? O barfa zoaftosa despre vreun prof, despre vreo colega? Nop, n-au sclipirea aceea febrila in ochi. Vreo peripetie in amor? Nici asta nu-mi vine sa cred, nu au aerul acela special, cum ca impartasesc o mare taina… Pare mai curand o dezbatere. O dezbatere foarte serioasa as zice, matura, din aia cu argumente si contraargumente temeinice, indelung cupanite.

In sfarsit se apropie si-ncep sa aud:

– … pana la urma altfel se vede: si cand sta si cand e pe drum …  are alta tinuta decat ceilalti!

(Aha, deci e vorba, totusi, despre un EL.)

Plescait cu rezerve din partea brunetelei.

Opintire cu argument final din partea atleticei:

– Tu! Pana la urma un BMW  e un BMW,  si-n oras si pe sosea!

Ce straniu, ce ciudat. Deci despre asta discuta foarte temeinic doua fete cucuiete intr-o dimineata gri.Probabil ca daca as mai putea trage cu urechea la ce discuta doi baieti cucuieti la ora asta as afla ce crema de zi hidrateaza cel mai bine tenul.

Pana la urma fenomenul incalzirii globale ne afecteaza pe toti.

 
13 comentarii

Scris de pe 15 Ianuarie 2011 în de-a naibii

 

Etichete: , , , , ,

leapsa cu carti

De la VaVe. Am vazut invitatia ei de vreo doua zile, dar din lipsa de timp, de „stare”, am amanat momentul preluarii. Interesant ca in tot intervalul de timp trecut intrebarile m-au cam bantuit, impungandu-ma – intre cate o balanta si o declaratie- cu cate un „chiar asa, oare care scriitor a…” . Pana cand raspunsurile s-au aliniat cuminti si la locul lor.

1. Dacă vi s-ar propune să vă scrieţi biografia, cărui scriitor i-aţi încredinţa sarcina aceasta?
Jerome K Jerome.
2. Care sunt motivele pentru care i-aţi încredinţa lui sarcina aceasta?

Ar iesi precis o carte buna .Citind-o as râde cu lacrimi, inclusiv la pasajele unde pe viu am plans.

3. Este sfârşitul lumii. Ce carte aţi pune în capsula cosmică pentru a păstra o « urmă» a umanităîii?
Ingrozitoare întrebare. Poate Micul Prinţ.
4. Cum arată pentru dvs. pauza ideală pentru a citi o carte?

Nu cred ca există. De câte ori am timp berechet imi pierd vremea cu tot felul de alte nimicuri. Nu timpul si nu locul este esenţial, ci atractia pe care o carte o poarte exercita asupra mea.
5. Dacă aţi avea puterea de a « şterge » un personaj de roman care ar fi acesta?
Daca l-am sterge pe Zmeu din poveste ce-ar mai face Fat-Frumos memorabil? Mai degrabă as sterge romane intregi, cărora le-am pus cândva calificativul PPP (pretioase,proaste, plictisitoare), din cele cumparate “la pachet” si citite in lipsă de altceva mai bun … dar timpul le rezova pe toate, iar memoria mea devine tot mai afectiv-selectiva 😀

6. Care sunt motivele pentru care aţi scoate acest personaj?
Niciunul.
7. Câţi kilometri aţi merge pentru a găsi o carte ?
Depinde de carte. Imi place sa cred că mulţi.

8. Dacă ar fi posibil să vă întoarceţi în trecut ce scriitor aţi vrea să întâlniţi?
John Steinbeck.

9. Care ar fi primele cuvinte care i le-aţi adresa (în afara de « Bună ziua »)?
Multumesc.

10. Descrieţi biblioteca visurilor voastre.
O incăpere luminoasă … intr-o eternă dimineată de vară … cu o canapea comoda … un lighean de mere ionatan … pereţii plini de rafturi … rafturile pline de cărti … cărţile… puţin obosite (sifonate, usor ingalbenite, poate chiar pe ici pe colo putin pătate ), asezate intr-o relativă devălmasie… Să ai mereu ce cauta, ce descoperi, să ţi se stranga cate un pic inima de fericire ca ai mai găsit o comoară …

Si-acum invitatia: haideti, nu va sfiiti, da-ti cu raspunsurile dupa  leapsa asta, o sa vedeti ce bine o sa va cada! Aici, sau oriunde o sa vreti voi.

 
18 comentarii

Scris de pe 12 Ianuarie 2011 în de viata

 

Etichete: , , , ,

răspândacă de cluuuj

Iar am dat o geană pe la Groparu şi iar l-am gasit lovit de initiativă!

Sunt mândră să mă bag si eu in samă când se vanzoleste lumea, aşa că dau de ştire către bloggerii de Cluj, în cazul in care se rătăceşte vreunul pe-aicea: „mereţi mă repede si va-nscrieţi pe listă, că vă pune pe panou la primărie si vă  face o forţă!”

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 11 Ianuarie 2011 în de-a naibii

 

Etichete: , , , ,

Gata!

Ieri mi-am „demontat” bradul.

Azi am terminat ultimele prajituri ramase de la Sfantu’ Ion.

Si-acuma gata: declar inchis sezonul sarbatorilor de iarna, ca nu mai pot.

Urmeaza cura de slabire!

 
11 comentarii

Scris de pe 10 Ianuarie 2011 în de-a naibii

 

Etichete: , , ,

an nou – dotari noi

Ei, iacata ca nu doar anul s-a-nnoit, ci si rotobilul lui Bisi. Cu schiuri!

Si iata haita mea in trepidatiile de dinaintea plimbarii:

Ca parca nici nu mai intelegi cine-i vedeta din poveste

Hai mai repede …  sa plecam … ca n-o mai suport!

In sfarsit afara  pe drum!

Functioneazaaaaaa! Ce bine e sa-ti falfaie iara urechile:

Mamaaa, ce bine miroase iarna asta!

 
20 comentarii

Scris de pe 2 Ianuarie 2011 în blanosii

 

Etichete: , , , , , ,