RSS

ciupi si sfarsitul iernii

26 Feb

Ieri dimineata din nou ninsoare, din nou zapada , aceeasi rutina: eu invit la danţ lopata rosie, Ciupi o sterge fericita in mahala.

De data asta stratul de omat e mai gros, ninge inca apasat, asa ca ma opintesc din greu in lopata. Abia curat o zona, ma uit in spate si-mi dau seama ca s-a depus un strat proaspat.Ma opresc intr-un tarziu sa-mi mai trag sufletul si-ncerc o negociere scurta  cu salele amortite dureros, sa ma lase sa termin. Dac-as fuma ar fi un pretext numa’ bun de-o tigara, da’ m-am lasat deja de cativa ani buni, reprim un regret razvratit si m-apuc s-ascult zgometele orasului care-ajung la mine vatuit. Oricat de dor mi-ar fi de primavara nu pot sa nu ma bucur de-o ninsoare adevarata.

Ceva nu e in regula. E prea multa liniste! A trecut cam multa vreme de cand n-am mai auzit latraturile ascutite ale blondinei ce se crede printesa mahalalei si nici raspunsurile groase ale flacailor provocati de prin curtile vecinilor. Ma uit ingrijorata, strig … nici un raspuns. Intr-un tarziu, pe maidanul de vis a vis, ceva mic si colorat imi atrage atentia. Seamana cu costumasul „omida in dungi vesele” crosetat de maicamea intr-un moment de efuziune sentimentala. Dar e prea static, Ciupi a mea este o eterna miscare, o eterna zdroaba, ea nu poate sta intr-un loc atata vreme. Si totusi, e ea!  O chem… nici o reactie.

Conchid: iar are o criza de personalitate! Asa ca ma pornesc, pe jumatate infuriata, pe jumatate amuzata, sa-mi recuperez cârna din zapezi: ei lasa tu, cucoana, sa vezi cum iti imblatesc eu blanita, acuma te-o palit ambitu, mai pupi tu libertate la anu’, pe vremea asta!

Neavand conditia ei fizica si nici gabaritul de rigoare trebuie s-o iau pe ruta ocolitoare, si-n timp ce inaintez destul de greu prin zapada care-mi trece in unele locuri de genunchi, constat ca am, uitat intr-un buzunar, aparatul de fotografiat. Stiind cat de tare o enerveaza s-o fotografiez incep sa ma razbun: si pe chestia c-ai fost obraznica si nu mi-ai raspuns la chemari ia uite ce de poze iti mai fac!

Un ghemotoc galbui intr-o mare de alb.

Ciudat cat de linistita ma asteapta.

Intr-un tarziu realizez

Si brusc , de necaz si rusine, imi vine sa inghit aparatul. Amarata era agatata intr-o sarma ghimpata, aproape incolacita in ea. In poza nu se vede in ce hal tremura si nici ce privire sfasietoare avea.Nu pot sa-mi dau seama cat s-o fi zbatut sa iasa din intamplatoarea capcana, cat o fi asteptat acolo nemiscata in marea de zapada sa vina cineva sa o sa salveze si , mai ales, de ce n-a scos nici un scheunat, un racnet de ajutor, tocmai ea, marea vocalista, soneria ambulanta care da de stire orice se intampla!

Toata ziua m-a obsedat figura ei chinuita si spaima c-as fi putut pleca in graba la servici iar ea sa ramana blocata acolo, in zapada.

In dimineata asta.N-a mai nins. Nici Ciupi nu si-a mai manifestat dorinta de-a mai evada putin.

 
23 comentarii

Scris de pe 26 Februarie 2011 în blanosii, de viata

 

Etichete: , , , , , ,

23 de răspunsuri la „ciupi si sfarsitul iernii

  1. cristina

    27 Februarie 2011 at 13:36

    doamne, ce păţanie! dacă n-ai zis nimic, sper că nici n-a păţit nimic, în afară de sperietură. uneori e bine că au obiceiuri anume, că dacă nu le respectă, înseamnă că ceva se întâmplă.

     
  2. victoriacus

    27 Februarie 2011 at 14:12

    offf,saracuta de ea.Bine ca ai gasi-o inainte sa inghete de tot

     
  3. Dama fara camelii

    27 Februarie 2011 at 15:12

    Mai, mai, dar vad ca nu iese din casa negatita!

     
  4. balaurdegradina

    27 Februarie 2011 at 17:48

    Patimita e bine acuma .
    Nu da semne majore de trauma fizica, sau psihica, poate doar demnitatea ii e foarte putin sifonata, da’ cine nu cunoaste nu baga de seama 😀

     
  5. balaurdegradina

    27 Februarie 2011 at 17:55

    las’ ca vine ea primavara, si scapa si de salopeta asta stil omidé, ca asa nu-i place cum ii sta cu ea …

     
  6. Mihaela

    28 Februarie 2011 at 12:56

    N-am vazut si vestuta, a ramas intreaga sau s-a agatat ori zdrentuit si ea?

     
  7. balaurdegradina

    28 Februarie 2011 at 14:48

    Mihaela, nu-i atat de rupta pe cat si-ar dori Ciupi 😀

     
  8. dr.Lecter

    28 Februarie 2011 at 21:18

    saracuta!!! Doamne, eu nu pot niciodata s-o fotografiez pe Fetita, din fata. Uraste blitzul, si ma simte, chiar daca ea e in fundul curtii , si eu ascunsa, pe terasa. Doar prin geam am putut s-o fotografiez, printre jaluzele. Ea e fosta maidaneza, e foarte abila. Pe tutanii de chow chow, ii pozez din toate partile, ei sunt mocofani, poti sa le bagi aparatul in ochi.

     
  9. balaurdegradina

    28 Februarie 2011 at 21:55

    Pai si eu trebuie sa ma pretez la tot felul de tertipuri, sau s-o prind la inghesuiala… De data asta tocmai detaliul ca m-a lasat s-o fotografiez m-a cam speriat … parca se abandonase…
    Acuma a uitat de cele rele, se-njura la gard cu ceva maidanez 😀 , e vigilenta si intransigenta aparatoare a proprietatii!

     
  10. cafeauata

    28 Februarie 2011 at 23:38

    Daca ai fi fost tu de vina pentru patania ei, cred ca stii ca nu ar mai fi vorbit cu tine o vreme? Asa sunt acesti minunati…

     
  11. virusverbalis

    1 Martie 2011 at 7:31

    De 1 Martie, cu drag!

     
  12. balaurdegradina

    1 Martie 2011 at 11:36

    Ce sa nu vorbeasca cu mine? Din contra, am fost mamica ei salvatoare pe un cal alb 😀 Foarte tare m-a iubit dupa ce si-a revenit din faza de soc…asa, cum scrie la carte: cu lins din cap pana-n picioare, dormit incolacita langa mine, sorbit din priviri si alte alea…

     
  13. balaurdegradina

    1 Martie 2011 at 11:41

    Virusverbalis, marturisesc, m-ai emotionat toata-toata! Ai dat unde stiai tu ca doare mai tare la ora asta: verde-verde, flori de toate celelalte culori, ce sa zic… un adevarat regal!
    Pupaturi (mnoa, mnoa) si multam din inima mea emotionata!

     
  14. gradinaritdupaureche

    1 Martie 2011 at 19:08

    Iti doresc o primavara minunata, cu multe realizari!

     
  15. buimacii

    1 Martie 2011 at 19:35

    o primavara frumoasa si din partea mea! te pup, balauro draga!
    Semnat,
    buimaca Georgiana 🙂

     
  16. balaurdegradina

    1 Martie 2011 at 22:31

    Danei Ceatocmaitrezitadinhibernare si Georgianei Buimacu muulte-muulte pupaturi primavaratice 😀

     
  17. Zana Eficientei

    2 Martie 2011 at 22:04

    saracu’ de cutzu’!

     
  18. jenny

    3 Martie 2011 at 2:02

    sper ca e bine acum, mititica!!! am si eu 3 ciini si citeodata mi se umple inima de dragul lor. asa stiu sa te iubeasca!!!

     
  19. balaurdegradina

    3 Martie 2011 at 8:52

    Da Jenny, cunosc si eu senzatia 😀
    Ciupica e bine acuma si vad ca iar o cam bantuie dorul de plimbare …

     
  20. Dana Vlad

    21 Martie 2011 at 16:55

    Scumpica… cred că a avut inima cât un purice… până ai descoperit-o!

     
  21. balaurdegradina

    21 Martie 2011 at 17:34

    Dana, e incredibil ce figura expresiva poate sa aiba zgaiba asta mica!
    Cred ca se simtea precum Roald Amundsen inainte de a pieri in gheturile vesnice.
    Cat m-am luptat cu sarmele alea nenorocite in care se incurcase n-a protestat, nu s-a zbatut, n-a incercat sa preia initiativa, desi – n-am nici un dubiu- n-a fost deloc placut pentru ea.
    Iar o buna parte a zilei a fost excesiv de cuminte, ca intrase toata familia la idei!
    Dupa care i-a trecut 😀

     
  22. acuarele

    10 Aprilie 2011 at 8:20

    M-a impresionat povestirea.
    Ma bucur ca totul s-a terminat cu bine, draga de ea!

     
  23. balaurdegradina

    10 Aprilie 2011 at 21:56

    Aaa, a uitat de mult patania!
    Acuma incearca iar noi si noi metode de a o sterge prin mahala 😀

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: