RSS

ăl mic

06 Iun

Dupa o cezariana si-o noapte ingrozitor de lunga.

A fost unicul. Nu ni s-a promis nimic in ceea ce-l priveste.

Dar, mamaaaa, cata dorinta de viata!

 
32 comentarii

Scris de pe 6 Iunie 2012 în blanosii

 

Etichete: , ,

32 responses to “ăl mic

  1. Ninulescu

    6 Iunie 2012 at 10:10

    Sa de-a Dumnezeu sa fie totul bine, sa traiasca si sa fie sanatos !
    Data viitoare o sa fie mult mai bine. Pechineza mea prima data tot unul a facut, apoi a facut mereu cate 3, dar eu aveam pereche si catel si catelusa… Catelusa a trait 14 ani si catelul 16.. un adevarat record (asa a zis veterinarul ), nu am vazut catei mai iubitori de stapan decat pechinezii.

     
  2. fosile

    6 Iunie 2012 at 10:11

    N-am mai fost aseara pe la tine si abia acum ti-am citit raspunsul.
    Sper ca Ciupiluca e bine si sa speram ca puiutul va trece si peste hopul asta.
    Numai unul a avut sau doar el a supravietuit?
    Doamne ajuta!

     
  3. tiktakro

    6 Iunie 2012 at 10:50

    Sanatate si viata lunga ii doresc atit puiului cit si mamei ! ca sa te fericeasca cu cit mai multe suflete iubitoare . Si tie o cafea buuuuna sa te faca sa uiti de noaptea lunga ….si totusi fericita, ai o viata noua linga tine….un sufletel pe care sa il rasfeti zi de zi .

     
  4. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 10:52

    Ninule, va ramane numai unul. Decat s-o tot briscuiesc de fiecare data cand va fi sa faca pui, m-am inteles cu doctorul s-o si sterilizeze. Si, da, ai dreptate, sunt grozav de iubitori fata de stapani. De fapt toti cainii sunt iubitori de familie, dar pechinezii par in mod special mai atenti si dedicati celor dragi.

     
  5. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 11:42

    Ciupilica e bine. Acuma.
    Chestia aia mica, negra si botoasa incalcita in coada ei este si a fost „the one”. A fost atat de mare incat, oricat de vitejeste s-a luptat ea, n-a reusit sa-l aduca de una singura pe lume. Asa c-a trebuit sa intervina don’doctor cu brisca. Sobolanul cel mic s-a cam dedat intre timp la lichid amniotic, asa ca a cam trebuit „prelucrat” pana sa miaune si el ceva . Mi-a fost predat dupa numeroase manevre, fara reflexul de a suge, fara garantii, cu dedicatia „poate ca mai are o sansa”…
    Azi noapte, fix la ora 1 s-a hotarat ca el vrea sa pape ceva si-a plescait de vreo doua ori la țâța lu’ mume-sa!

     
  6. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 11:44

    Tiktakro, sa fie din toate cate ni le-ai urat!
    P.S. Acuma-s la a treia cafea😀

     
  7. simf

    6 Iunie 2012 at 13:36

    sa, fie bine, sa fie bine, sa fie bine….
    va tin pumnii!

     
  8. cafeauata

    6 Iunie 2012 at 14:01

    Imi amintesc cum a fost cand (in urma cam cu 26 de ani) a noastra pechineza a adus pe lume cinci „sobolani” frumosi tare, unul si unul. Ce emotii….
    Te si va felicit, va doresc tot ce credeti voi ca v-ar fi de folos si ii pup pe minunatii tai catei (pe toti trei, evident). Doamne ajuta!

     
  9. cristina

    6 Iunie 2012 at 14:45

    pfoaaaa, ce intamplare, maaaai! sa felicitam intai pe proaspata mamica pentru ca a reusit sa treaca peste acest hop din viata ei, apoi sa ne rugam pentru ala micu’ sa fie bine, apoi sa ne rugam pentru toti sa fie bine. da Doamne!

     
  10. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 15:51

    simf, sa fie, sa fie, sa fie, multam! tine pumnii stransi in continuare, ca don’ doctor zice ca mai avem de lucru pana sa fim complet iesiti din penele rele … si noi ne straduim!

     
  11. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 15:53

    Cafeluto, cu toata modestia (😀 ) chiar meritam felicitarile! Ca n-a fost de loc usor…
    Cinci? Mamaaa ce v-ati mai distrat!

     
  12. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 15:54

    Cristina, ca bine zici! Da Doamne sanatate si forta de a lupta pentru ea!

     
  13. silavaracald

    6 Iunie 2012 at 17:58

    Mai, dupa cum arata voinicul, o sa supravietuiasca. Iar mamicutza pare bine dupa asa incercare.
    Sa ne tii la curent.
    Sanatate maxima animalelor si stapanilor lor!

     
  14. ilincaotgramesti

    6 Iunie 2012 at 18:48

    Sa creasca mare si sanatos sa va bucurati de giumbuslucuri.

    Ce rau imi pare pentru prapadul facut de daunatori. Stiu cum este sa te chinui cu seminte, rasaduri etc. si cand sa indraznesti sa te bucuri hop beleaua.

    Oricate chimicale am folosi noi in gradinile noastre oricum sunt mai putine si mai cu documentare decat ceea ce fac comerciantii.

    Numai bine.

     
  15. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 20:47

    SLVC, ăl’ mic mănâncă non stop. Vorba Balaurului Consort, pare sa respire prin țâța lu’ mă-sa😀
    Incep să mă intreb dacă nu cumva exagerează cu lupta asta … Madam Maman are porniri de mamă-eroină: asa, tăiată si cu branula in lăbuță, stă in cele mai imposibile poziții ca să-l lase pe luptător sa-si umfle burdihanutul. Care burdihanuț a devenit detaliul lui corporal cu cel mai mare impact vizual.

     
  16. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 20:54

    Ilinca, multam de urari, sper sa se indeplineasca. N-am nici cel mai mic dubiu ca, daca al mic se impicioreaza, n-o sa fie o sursa inepuizabila de traznai amuzante.
    Cat despre chimicale, gradini si comercianti…ai zis o vorba mare!

     
  17. silavaracald

    6 Iunie 2012 at 21:45

    Păi, tu cum crezi că o să crească el mare!?
    Ți-am zis că animăluțele astea ne pot da lecții despre demnitate, devotament și dragoste de mamă…🙂

     
  18. greenzonelife

    6 Iunie 2012 at 21:49

    Sa-ti traiasca mormolocul🙂 si sa creasca mare si frumos ca mamica lui. Sanatate la mamica si bafta la crescut copil🙂

     
  19. Traian

    6 Iunie 2012 at 21:53

    Sa fie sanatos! Ca gagicar iese negresit, se vede pe el…

     
  20. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 21:56

    Multam de urari Greena , promitem sa ne straduim!

     
  21. balaurdegradina

    6 Iunie 2012 at 21:58

    Traiane, ma bucur ca-mi confirmi si tu o banuiala😀

     
  22. Alexandra

    7 Iunie 2012 at 14:52

    The One!
    Hai c-o sa fie bine si abia astept poze cu el !🙂

     
  23. Victoria

    7 Iunie 2012 at 22:24

    Minunat.Sa creasca mare si frumos ca mamica lui

     
  24. Mihaela C.P.

    8 Iunie 2012 at 21:02

    Al mic sa fie sanatos, sa creasca al mare! Nu prea se intelege acum ce si cum e, dar sunt convinsa ca o sa ni-l arati si cand se va pune pe picioare si giumbuslucuri.Cat despre pechinezi, si noi avem unul.E iubitor, nimic de zis, dar pe toti ai casei ne-a muscat si ne pune la respect cu cate un marait printre dinti ori de cate ori nu ii convine lui ceva.Nu cred ca sunt pechinezii niste mari iubitori, dupa cat de traznit e al nostru🙂.

     
  25. balaurdegradina

    8 Iunie 2012 at 22:31

    Mihaela, poti sa fii convinsa ca o sa-i fac o gramada de poze si-o sa mai si laud cu ele (ca o bunica adevarata😀 )!

     
  26. irenadaiana

    9 Iunie 2012 at 0:33

    sa-ti traiasca bobocelul ca daca i-ai zis „al mic” sigur are bobocel. Abia asteptam poze si mamica sa se faca bine sa-i arate coclaurile de pe langa casa.🙂 Bisi cum a reactionat?

     
  27. gabi8154

    9 Iunie 2012 at 0:42

    Sper ca sunt bine, amandoi! Ooo, Doamne, cat de fragila e viata, cateodata!🙂

     
  28. balaurdegradina

    10 Iunie 2012 at 19:47

    Daiana, sper sa-mi traiasca, de-acuma e tot mai mare, pe zi ce trece, si se agata de viata cu tot mai multa vâna!
    Cand am venit acasa cu proaspata mamica si incertul sau unic nou-nascut, am executat o impecabila prezentare protocolara (sa n-avem vorbe leganate cu un Bisi care nu i-ar fi vrut pe teritoriul lui), dar nu s-a lasat cu chestii spectaculoase.
    In momentul de fata Bismarckul se-arata mai degraba timorat si nedoritor de prea multe intimitati, iar ei (mama si copilul) nu prea-l baga in seama.

     
  29. balaurdegradina

    10 Iunie 2012 at 19:58

    Da, Gabi, si pe mine ma fascineaza ciudata elasticitate a granitei dintre viata si moarte. Un cineva, in floarea vietii, povesteste razand de-o intamplare nostima, se impiedica intr-un siret desfacut, in cadere se loveste la cap si moare pe loc.
    Un nou nascut (fie el si caine) vine pe lume vânăt, mut si fără nici un reflex. E resuscitat si-ncet – incet se-agata de viata, dar e atat de plapand si-atat de neajutorat incat te uiti la el si-ti spui ca n-are cum. Si totusi…

     
  30. vasile dumitru

    11 Iunie 2012 at 15:38

    mic-mic da`… balaur!

     
  31. Mihaela

    20 Iunie 2012 at 1:44

    Mi-ai adus aminte de cum am mosit-o pe Sufletel acum trei ani ,foarte viteaza a scos 4 ,credeam ca astia sunt, cand dupa vreo ora mai aparura 2 .O nebunie ,eu ma asteptam la 1-2 si ei au fost 6 la prima fatare iar la a doua au fost 5.
    Iti dai seama ce fericire pe el ca are la discretie ce tata vrea ,nu trebuie sa se bata cu nimeni.
    Vorba lui Vasile”mic-mic da`… balaur!”

     
  32. balaurdegradina

    24 Iunie 2012 at 20:41

    Mihaela, ma tem ca avantajul lui se transforma in handicap. Fara concurenta are acces nelimitat la toate sursele da papica. Si se vede!
    E atat de gras incat aproape ca nu se poate misca. Are aproape trei saptamani si nici vorba sa se tina pe piciorusele lui. Marti suntem programati pt.o vizita de lucru la don’ doctor.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: