RSS

să ploaie. să plouă

17 Sep

Sâmbăta cu dimineată gri, foarte gri, nespus de gri, atât de gri încât bate puțin înspre galben.

Sunt fericită ca un cintezoi. Cintezoaie. În fine. Să fie sâmbătă dimineaţa şi să se pregătească de ploaie e pe undeva foarte aproape de perfecțiune! Sâmbăta o aştept doar de dminica, dar ploaia… ehee de când aştept ploaia ! I-am găsit o mie de scuze şi o altă mie de acuze, i-am compus descântece de dezlegare, blesteme de întârziere, i-am cântat (poate de aia nu…), incantat, recitat, implorat, pus în vedere şi dat ultimaturi. Ea: nimic! Da’ nimic, nimic, nimic!

Ei, şi-acuma se pregăteste să ploaie! Să plouă! În fine.  Corect e să-nceapă odată! Să miroase a praf si-a ierburi umezite, să cânte pămantul şi-asfaltul si-acoperişul, să susure burlanele, să plicicotească bălţile, să… Si uite-aşa s-o ţina măcar vreo trei zile! Iară eu să-mi iau toată haita pe lângă mine, să picotim lenevos si prelung savurând ploaia pe-ndelete, strop cu strop…

Nerăbdatoare, trepidândă, aştept ploaia când pe-afară, scrutând zările tot mai gri, când in casă, cu ochii lipiţi de geam. Ok, îs mai rău decat un copil, da’ m-am săturat să tot am răbdare.Şi, uite-asa prind primul picur in toată splendoarea lui! Atât de perfect se-nscrie in mijlocul unei dale, încât nici nu pare real, dar vine iute după el şi un al doilea şi-un al treilea şi-al o sutălea, şi incepe să miroase şi să se audă a ploaie! Pfoai câtă încântare! Să se întâmple toate fix cum mi le-am dorit: sâmbăta+dimineață+ploaie = LOVE!

Urmează pasul doi: haită, încolonarea! Mergem să puturoşim şi să savurăm ploaia!

– Haităă, haităăăăăă!

Apare Ciupi, de după casă, contrariată şi uşor iritată (precis am întrerupt-o dintr-o pândă de mâță sau vrabie).

– Unde ţi-i ficioru’, madam?

– Credeam că-i cu tine, la naiba, nici un pic de încredere nu poți să ai în oamenii ăştia! O zbugheşte nervoasă, printre tufe, in căutarea plodului rătăcit.Care plod apare in mare galop din celalăt colţ al grădinii, şocat de ce chestii ciudate cad din cer şi-i răcoresc blăniţa.

– Doamnelor (căci aşa e el, un tip foarte simandicos), aţi sesizat stropii aceştia reci care cad de sus in jos? Oare unde-o fi fixat duşul? Şi oare de ce nu e apa mai caldă?

Bismark se-aude lătrand oarecum jalnic. De-acuma plouă chiar temeinic, iar el, amâratul, e în post de pândă la trecători, tocmai la drum. Îl înhaţ sub o aripă pe ăl’ mic, mă-mpiedic de cateva ori de mume-sa, care ţine morţis să deschidă ea calea, şi-ajung într-un suflet la amărâtul semibiped,cu laţe ciuciulete, aşteptând supărat în dreptul unei portiţe închise. Îl înhaţ şi pe el sub cealaltă aripă si uite-aşa, ne prăvălim victorioşi in casă! Mirosim extravagant a câine ud, ne cam atârna limbile, dar ploua!

Alerg prin casă căutând … o cafea! Un ceai parfumat ar fi mai bun, da’ n-am răbdare să-l fac si nici nu prind pe nimeni să lansez o comandă fermă, aşa că o să mă multumesc cu o cafea. O carte, o caarte vreau, unde pot găsi repede-repede o carte perfectă pentru un moment dintr-ăsta, un roman englezesc, sau un Steinbeck, sau Contele de Monte Cristo ? Prea complicat, agăţ din baie Decat o Revistă, mi-au mai ramas acolo vreo două articole, îs lungi si cu caractere mici, o să citesc mai încet şi poate o să mă uit şi la televizor, cu sonorul dat încet…

Ok, sunt în pat, in cameră e o răcoare placuta, am tras pe mine un pled molcuţ, Ciupi s-a facut roată in jurul cozii si se pregăteşte să sforăie , ăl’ mic e în pătuţul lui si sforaie, Bismarckul s-a retras in vizuina personală, cafeaua aromeşte plăcut, revista mă asteaptă, e sămbătă, e dimineaţă…Nu, n-am să dau drumul deocamdată televizorului. Vreau să ascult ploaia. Ascult ploaia. Nu aud nimic. E linişte.

Dintr-un colţ de geam îmi zâmbeste malefic un petec de cer senin.

L.E. de joi către noapte:  Plouă.

 
18 comentarii

Scris de pe 17 Septembrie 2012 în de viata

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

18 responses to “să ploaie. să plouă

  1. Mihaela

    18 Septembrie 2012 at 1:26

    Sa ploaie,sa ploua,nu prea a vrut pe la noi decat cateva ore mocaneste.Au fost ceva tunete,dar timide.
    Era un film la tv cu dans si ce sa vezi la ei era o rapaiala de numa ,numa,iar la noi ziceai ca stropeste rufele.
    Vreau sa ploaie cu tunete si fulgere,oare vom mai vedea asa ceva anul asta?
    Super articolul.

     
  2. Elisa

    18 Septembrie 2012 at 5:52

    Ce frumooooos! Si ce utiiiil sa ploua dupa atata seceta!Cred ca la noi , la Fagaras, eu voi aduce ploile, ca aici nu mai contenesc. E o primavara cu ploi si caldura de vara.
    Te salut, Laura!

     
  3. vasile dumitru

    18 Septembrie 2012 at 8:24

    frumos scris; mi-a plouat in suflet cu zambete calde!
    da` tot nu ta! e clar ca sunt dinozaur, cred ca sunt printre cei 1% care nu au biblioteca… in baie!
    buna dimineata!

     
  4. fosile

    18 Septembrie 2012 at 9:24

    Hai ,ca a plouat toata ziua.Cind molcom,cind in rafale-cel putin in partea noastra de oras.Ca astia de la tv-uri ziceau si pentru duminica ploaie si de-aia n-am ajuns la Firiza.Da tot ne-am pornit spre Cora sa luam un curtos calacs si am ajuns la Cheile Turzii.
    Si ieri a ploat zdravan.Dimineata,numai cind mergeam spre lucru-ca merg pe jos.Dupa ce am ajuns,s-a oprit.
    Tare mi-ar fi placut sa vad moaca alui mic,cind a inceput ploaia…

     
  5. cristina

    18 Septembrie 2012 at 9:51

    pai tu vroiai sa ploua cu spume din prima???? n-avea cum. ploaia s-a intimidat asta primavara si acum ii e rusine sa se arate brusc, asa. mai stai, ca presimt ca o sa ne cam saturam de ea.

     
  6. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 10:46

    Mihaela, de-aici incolo ar trebui sa ne multumim cu mocanestile. Desi, la cat de aiurita e vreme de-o bucata incoace, parca nici n-ar fi de mirare sa se-mpiedice de noi niste tropicale…

     
  7. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 11:14

    Elisa,când te porneşti către casă ia cu tine cât de multă ploaie! Înghesui-o prin bagaje, buzunare, glugă si poşetă, te descurci tu cumva la vamă, adă muultă ploaie, că pe-aici, cu toată uscăciunea asta, norii fac mai multa figuraţie decât treabă.
    Te-asteptăm cu drag si nerăbdare. Pupăm si zâna cârliontată cu ochi de prinţesă!

     
  8. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 11:37

    VasileD, nimeni nu e perfect (câteodată, când sunt mai depresivă, mă gândesc că poate nici chiar eu), dar, din fericire, lucrurile se pot îmbunătăţi! Eu am citit romane fluviu in acea bibliotecă primitoare, in care lumea bate la uşă atunci când are-o treaba, în care te poţi simţi regele casei şi nimic nu-ţi distrage atenţia de la ceea ce-ti povesteşte cartea. E drept că, uneori, e mai greu să prinzi un loc liber, dar, cum spuneam …
    În fine, poţi incepe cu chestii mai lejere, integrame, sudoku, reviste, dupa care sa treci, gradual, la chestii mai hard: romane de inimă roz, romane poliţiste, ceva clasici ruşi, un pic de Kafka…

     
  9. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 11:49

    Fosil, da, a mai plouat de cateva ori, in reprize…
    Dar ploii din poveste i-au mai lipsit doar vreo 15 minute ca sa atinga perfectiunea… Păcat! 😀
    Cat despre plecatul la Cora (eu prefer palanieţele cu prune, vândute în coşmelia de lângă cea cu kürtös) eu cunosc nişte adevaraţi intelectuali, care-au pornit cu surle si trâmbiţe către Malta şi-au ajuns victorioşi pe Transfăgărăsan😀

     
  10. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 11:57

    Cristina, care intimidat? În primăvară a pus furtunul pe noi şi şi-a adus aminte să-l opreasca abia după o lună si ceva. După care o zis : ioi, pardon! Si dusă o fost!
    O hăbăucă! Când o să-şi aminteasca, o sa pună iar furtunul pe noi până o să ne iasă apa pe urechi şi pe nas!

     
  11. Dani

    18 Septembrie 2012 at 20:57

    Grozava imagine am despre dimineata ta, Laura ! M-am simtit, ca la cinema, daca se poate spune asa, inchipuindu-mi ce se petrecea la tine. Daca ai scrie carti, le-as lua pe toate🙂
    Am si eu cam aceeasi presimtire, ca o sa se porneasca la un moment dat ploile cu nemiluita …

     
  12. balaurdegradina

    18 Septembrie 2012 at 22:47

    Dani, de la o asa lauda m-am emotionat de nedescris! Daca va fi vreodata sa scriu o carte (chestie extrem de putin probabila, dar mie-mi plac chestiile care incep cu daca va fi sa…) promit solemn ca vei fi printre primii mei cititori si recenzori!

     
  13. cafeauata

    19 Septembrie 2012 at 0:10

    Te si vad cu cei doi sub brate si cu Ciupi deschizatoare de drum! In drum spre servici, in aceeasi dimineata de sambata, ma gandeam eu: oare ce fac oamenii normali intr-o astfel de zi? Nu-mi venea nici un raspuns. Acum stiu!

     
  14. silavaracald

    19 Septembrie 2012 at 12:05

    Neserioasă, ploaia asta. La cât de bine te-ai pregătit tu (+ haita), meritai să țină măcar o dimineață întreagă; dar ea, nu, că ar mai lenevi o țâră prin nori, că acolo-i cald și bine, nu pe pământul lacom care o înghite și o trimite direct în China, că până acolo-s crăpăturile din el…🙂

     
  15. balaurdegradina

    19 Septembrie 2012 at 18:40

    Cafeluto, nu chiar stiu ce faceau oamenii normali😀 Eu imi convingeam haita sa savureze ploaia…

     
  16. balaurdegradina

    19 Septembrie 2012 at 18:42

    SLVC. neserioasa, cu ifose si superficiala!
    Inca o mai astept.

     
  17. Ioana

    21 Septembrie 2012 at 14:18

    foarte faina povestirea, te face sa iti fie mult mai simpatica toamna si sa pastrezi in minte numai partile frumoase

     
  18. balaurdegradina

    25 Septembrie 2012 at 8:22

    Ioana, toamna are numai parti frumoase. Celelalte sunt niste detalii nesemnificative.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: