RSS

de ce n-o sa ma fac speolog

11 Aug

Oricat de fascinante

DSC00328

impunatoare

DSC00364

sau stranii

DSC00363

ar fi plasmuirile din pantecele pamantului,

DSC00327

 

cea mai curata si vibranta emotie m-a cuprins

DSC00332

de fiecare data, pe drumul de intoarcere spre lumina.

DSC00366

Cand ziua navaleste peste tine

DSC00333

si toate simturile-s parca invadate de-odata, de pretutindeni

DSC00370

n-ai cum sa nu-ti reconsideri opiniile despre rai.

Si despre cat de frumoasa poate fi viata.

DSC00353

 
15 comentarii

Scris de pe 11 August 2014 în de viata

 

Etichete: , , , ,

15 responses to “de ce n-o sa ma fac speolog

  1. simf

    12 August 2014 at 7:42

    scarisoara.

     
  2. balaurdegradina

    12 August 2014 at 7:56

    simf, si vârtop!

     
  3. Dani

    12 August 2014 at 13:41

    O, daaa 🙂 Verdele e cea mai frumoasa culoare 🙂

     
  4. balaurdegradina

    13 August 2014 at 10:47

    Dani, cand iesi din negrul-gri cu vagi flashuri de alb-mov orice culoare e cea mai frumoasa culoare!
    Desi, parca verdele…😀

     
  5. cafeauata

    13 August 2014 at 15:52

    Cu toate ca trebuie sa fie fascinant sa bantui prin locuri nevazute, periculoase, minunate… Dar ca sa ne placa sa facem asta, cred ca trebuie sa ne nastem cu ceva (in plus sau in minus).

     
  6. Miruna Vlad

    13 August 2014 at 16:33

    opinia mea este exprimată pe scurt, în trei cuvinte: DA, DA, DA!

     
  7. Vulpita

    14 August 2014 at 6:39

    Verdele, da,da, verdele! El el cel mai cel!🙂
    M-a incantat postarea ta!

     
  8. mixy

    15 August 2014 at 11:42

    Lumina e mereu minunata, dar decat soare arzator spre exemplu,prefer Batman😀

     
  9. balaurdegradina

    16 August 2014 at 21:00

    Miruna, n-am cum sa te contrazic.

     
  10. balaurdegradina

    16 August 2014 at 21:00

    Vupli, recomand experimentarea pe viu!

     
  11. balaurdegradina

    16 August 2014 at 21:36

    Mixy, si ca sa intorc brishca-n tine simt nevoia sa reiterez momentele de gratie de la Scarisoara, cand cu fiecare treapta coborata (si-au fost v-o cateva pe parcursul celor 48 de metri diferenta de nivel😀 ) simteai cum te-nvaluia racoarea. Sus erau vreo 26-27 °C umede si transpirate, jos fix 4😀

     
  12. balaurdegradina

    16 August 2014 at 21:43

    Cafeluto, subscriu, desi la cat de fericiti pot fi uneori speologii… inseamna ca stiu ei ceva!

     
  13. Simona

    27 August 2014 at 21:08

    Eu la intrarea in pestera Dambovicioara
    Un ghid simpatic de vreo 12-13 ani ne atentioneaza sa avem grija la tavan si colturi.
    Fix 5 secunde dupa, s-a auzit o bufnitura. Un oftat scurt eu, un ras retinut ghidul.
    Simpatic pustiul si bine-crescut…am dedus eu, la lumina zilei :)))

     
  14. balaurdegradina

    29 August 2014 at 9:02

    Simona, eu la Vartop am tras un plonjeu gratios si rascracanat, cu alunecare simpla (fara insurubare) si oprire la punct fix (perete). Asa, pentru asezonarea senzatiilor si trairilor din subteran😀

     
  15. Simona

    29 August 2014 at 11:35

    Atunci m-am linistit
    Nu sunt singura in trairi „intense” :))))

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: