Este orasul cu cei mai responsabili porumbei-coacheri. Ei nu precupetesc nici un efort pentru a ne invata sa fim fotogenici.
A se observa atitudinea concentrat-neutra a arbitrului de tusa pescarus, care vegheaza competent la respectarea tuturor canoanelor.
Chiar mai crede cineva ca e usor sa fii instructor de fotogenie? 
Ei da, zambiti linistiti, arbitrul vigileaza!
cristina
8 octombrie 2014 at 8:40
imi place ce observi tu, e un reportaj de calatorie special, e facut cu suflet si ti se citeste personalitatea prin toate pozele.
fosile
8 octombrie 2014 at 10:01
Nu stiam de ce nu mai apari pe strada pe care ne plimbam catelul.
Ai plutit la Venetia.
Da,…porumbeii aia nu lasa insigne, medalii?
Fiind asa de multi e imposibil sa nu te nimereasca dinspre inalt.
Bine, bine.Porumbei avem si noi pe-aici.Arata-ne partea nevazuta a Venetiei.Ca-mi inchipui ca ai umblat pe unde altii mai rar.
balaurdegradina
8 octombrie 2014 at 23:33
cristina, chestiile alea exacte, cu populatie, suprafata, viata economica si-atatea palate pe cap de locuitor s-au scris si rescris. am incercat niste selfyie dar am ajuns la concluzia ca mai bine nu.
asa ca nu mi-a mai ramas decat varianta cu reportajul special 😀
balaurdegradina
8 octombrie 2014 at 23:43
fosil, saptamana asta recuperez aparitiile, cu doza dubla!
porumbeii de venetia sunt atat de stilati incat si daca ar medalia pe cate unul ar face-o cu aerul ca este un mare favor 😀
in rest…am venit de-acolo cu vreo 600 de poze si cu atatea impresii ca nici nu mai stiu cum sa-mi fac putina ordine intre ele.