RSS

Arhive pe etichete: ardei

raport agricol

Si cum va spuneam, anul asta am cam dat-o de gard cu rosiile. Sau nu v-am spus? Nu-i nimic, nu-i nimic, va spun acuma.
Inceputul a fost tardiv si in devalmasie , heirupist si plin de venin, doar ratasem  marea si frumoasa reconfigurare. (Ca parca si vedeam aievea noile straturi, drepte, largi exact atata cat trebuie, inaltate si absolut gospodaresti si-am fost pedepsita pentru o astfel de aroganta, nu stiu cum, dintr-o data toate alinierile s-au dezaliniat si m-am pomenit infingand rasadurile cu naduf si dand marunt din buze in aceleasi straturi vechi, tot prea mici si tot prea putine.)
DSC00025

Pana la urma am reusit, cu totii, sa depasim frustrarea si amocul. Rosiile s-au pus pe creascut , eu le-am ingrijit cu drag, patrula blonda a patrulat cu maxim devotament.

DSC00111

Si numa’ ce m-am pomenit c-o gradinuta frumoasa coz!

DSC00252

Cu rosii vanjoase, verzi-verzi-verzi, saltandu-se pe araci cu un aer regal,  sanatoase tun! E drept ca nici eu n-am stat cu mainile-n san: le-am dat la tratamente bio de le-am cam mutat nasul! Macerat de urzici, macerat de tataneasa, macerat de parul porcului, cocktail de urzici-tataneasa-parulporcului… hai și-o zămădârcă de găinaț de găini de la munte…

DSC00106

Si mări creștea grădina mea, dacă nu pe lung si pe lat, da’ pe-năltime cat incăpea, mai ceva ca-n povestile cu zane! (Recunosc, la varsta din buletin puteam gandi mai putin magic, da’ n-am ce face, dacă nu m-am copt la mansardă pană acuma, slabe sperante de-acuma-ncolo!)

DSC00226

De cate ori treceam printre straturi mă pomeneam notand in memorie să nu cumva sa uit  la anu’ să pun la-ncoltit muuulte seminte de floarea soarelui, ca tulai Doamne mult stiu sa-mi placă! Pe cele din vara asta le-am obtinut la-ntamplare, din niste resturi de seminte puse terapeutic la germinat de care-am cam uitat, asa că pană la urmă, in loc s-ajunga in salată si-au văzut de crescut prin jardiniere si ghivece, via margini de strat. Neapărat o sa mai pun prin grădina la anu’!

DSC00205

Bineinteles ca s-au mai intamplat si alte chestii prin gradina

DSC00185

DSC00245

DSC00294

DSC00297DSC00283

DSC00203Castravetilor nu le-a mers deloc bine. Nici nu prea aveau sanse,din moment ce i-am inghesuit la margine de strat de rosii, desi stiam clar ca astia nu fac casa buna impreuna! Dar cum spuneam, reconfigurare ratata, lipsa de spatiu, inghesuit rasaduri pe unde-am apucat … Saracii s-au straduit ei la inceput, dupa care au intrat in regres si s-au umplut de mucegaiuri, asa ca, dupa ce-am esuat in a-i întrema, i-am scos de tot, sa le scurtez chinul.

Sa revenim la rosii. Tare mai erau frumoase! Si, mai ales, incredibil de sanatoase! Ca iunie a fost ploios, da’ asta nu-i chiar asa mare scofala, ca la noi un iunie normal ploua, nu se joaca, da’ a venit si iulie, si-a tot plouat si-a fost cald si-a plouat si-a fost cald si rosiile mele erau tot sanatoase, nici urma de pata de mana, erau pline de flori, pana-n varf, la poale legasera rod tot mai rotund si tot mai greu, si-mi erau dragi de-mi venea sa ma culc colac pe sub vreji. La final de luna, dupa 25 (normal, ca tot contabilu’ din Romania) dupa ce mi-am facut bagajul, le-am mai tras o inspectie,  am vanat cu ochi critic vreo urma cat de mica de mana, nimic dom’ne, nimic, asa ca le-am mai sorbit odata din priviri si-am plecat.

O saptamana am respirat aer curat, am urcat pe munti, am coborat pe sub, am mancat c-o disperare demna de cauze mai bune (daca vrea cineva sa manance mancare buuuna-buuuna si muuulta-muulta stiu eu o pensiune unde dormi domneste si e imposibil sa te tii de cure de slabire) si-am facut chinezisme qi. Si m-am intors acasa ca o floare zen, numa’ buna sa continui starea de emotie pozitiva printre straturile mele.

De pe terasa, de la numai cativa metri departare, totul parea ok (cred c-a sosit mimentul sa port ochelarii de distanta, fi-mi-ar naravul sa-mi fie), dar pe masura ce m-apropiam simteam ca aerul se tot rarefiaza, iar picioarele-s tot mai moi. Jaale, oameni buni, jale si teroare in straturi! Rosiile mele plesnind de sanatate,uitandu-se de sus la mine de pe araci, cu frunze verzi-verzi-verzi trageau sa moara! Cum s-a putut ca intr-o saptamana sa aiba sa treacade la stadiul de falnice prezente regale, sanatoase pana-n varful aracului, la stadiul de jalnice ruine nu-mi pot explica! Duminica dimineata plesneau de verde, duminica urmatoare galbejite-negrii, adio flori, adio etaje superioare, adio cateva plante intregi  din care n-am mai avut ce salva.

DSC00402

In poza is deja cosmetizate. Oricum arata mai bine decat in realitate.

Partea pozitiva este ca mananc rosii. Dulci, carnoase, cu pielita subtire, gustoase.

DSC00445E clar, nu mai poate fi vorba de o recolta de palmares.

Da’ nu-i nimic, nu-i nimic, la anu’…

(Si sa nu uit sa pun floare-soarelui. Multa floarea soarelui!)

 
 

Etichete: , , , , , ,

dimineata de august

 

Senin inalt si curat, dupa o seara ploioasa. Totul e mai proaspat. Totul e mai asezat.

Sa tot bei cafele plimbandu-te prin gradina si constatand.

zorea senina

aubrieta dezlantuita

 

mr. smokie si mr. smokie jr.

.

condurasi fermecati

.
 
 

lobelia reloaded

rosu

 

lilicele evazioniste.rosii galbene ca-s verzi

rosii piticoate

.

profil de terasa fara stilterasa fara stil dar cu multe plante dragi

.
 
alta pespectiva
 
trandafiri utilitari

carciumarese pitzi

si pur si simplu buruieni. frumoase.
Ceea ce ma enerveaza grozav e ca cel putin un sfert din pozele incarcate nu se vad!
 Si nu inteleg de ce.
 
11 comentarii

Scris de pe 7 august 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , , , , , , , ,

supravietuitorii

Motto:  aoleu ce ploaie vine de la Cluj

In sfarsit, incep sa simt ca e iunie!

La Cluj iunie inseamna ploaie. Multa ploaie si-nceput de vara. Dar ploaia e definitorie!

Anul asta era cat pe ce sa nu simt ca a fost iunie la Cluj. A mai si plouat, sa nu fim cârţogari, acolo… fo  doua-trei zile, da’ nu la valoarea noastra ! In anii de temelie iunie ne aghezmuia in fiecare zi!

Acuma gata, vad ca ne punem pe recuperat. Azi noapte un urăgănel se-apucase sa faca pe nebunul prin mahala pe la noi. La un moment dat parea o certitudine ca vom ramane fara acoperis, intrebarea era doar daca acesta va pleca falfaind din aripi sau se va dizolva sub cascada de gheata pravalita din ceruri. Era atat de deasa ploaia si-atat de apasata incat nu se mai vedeau luminile vecinilor, pe terasa planau la nivelul ochilor, halucinant, tot felul de obiecte care ne obisnuisera sa le vedem stand cuminti pe pamant.Am iesit sa salvez niste ghivece cu flori, mare lucru n-am rezolvat, dar m-am intors in casa socata de-o constatare nelinistitoare: era pentru intaia data-n viata cand ploaia nu cadea de sus in jos, ci alerga impinsa de vant aproape paralel cu pamantul! Pana la urma nebunia s-a mai linistit. Am respirat usurati: acoperisul rezistase eroic! M-am dus la culcare refuzand sa ma gandesc la straturile cu legume. Era clar ca nu avea cum sa mai ramana ceva in picioare.

Azi dimineata primul drum a fost, bineinteles, in gradina. Socant, pagubele au fost neasteptat de mici! Rosiile (ele ma durusera cel mai tare, ma si vedeam cum le voi aduna bucati-bucatele si le voi inmoramanta in lada de compost) se sprijineau, putin groggy, in aracii groggy la randul lor, de ma umflase si rasul: pareau niste betivi porniti catre casa pe picioare moi si-mpleticite, sprijinindu-se marinimos unii pe altii. Am indreptat aracii si-am oblit rosiile. Castravetii s-au tinut tare, sfecla rosie a mai pierdut niste frunze, da’ nu pe toate, broccoli s-au înhâit lejer, dar cu gratie… Cei mai câstigati au fost bobii, tratati de-o vreme-ncoace impotriva paduchilor negri si scarbosi, au beneficiat de jeturile scotiene de azi-noapte si s-au curatat aproape de tot de lipiciozitatile (cuvant expresiv, proaspat inventat) remanente. Ceapa a iesit cu frunzele cam sifonate si cam tavalite, dar va fi mancata cu placere chiar si in aceste conditii. In rest … morcovii (cei cativa care au supravietuit misteriosului animal mancator de radacini), ardeii … au raspuns la apel , chiar daca mai sifonati si mai cu vanatai, dar in viata si pusi pe recuperare rapida.

In rest…

… a plouat.

Cautarea zilei: „cei mai mari pantofi cu toc care exista in toata lumea poze” 😀

 
13 comentarii

Scris de pe 25 iunie 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

ce-am mai sapat in ultima vreme

E o faza bruta. N-am mai avut mulch, asa ca am pus putintel, ca din ochi, doar cat sa nu falfaie vantul marginile foliei. Urmeaza sa mai pun si craite si coltunasi si busuioc. Ardeii din extrema stanga sunt de-a dreptul patetic de zgubilitici si subdezvoltati, da’ le dau sansa sa atinga perfectiunea pe parcurs 😀

Cautarea zilei: „mircea guja

 
18 comentarii

Scris de pe 16 mai 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , ,

tot toamna

Coltul micului gradinar (ma rog, „micul” e o formula de stil, v-ati prins, sunt convinsa)

Rosiile: recolta simbolica, de-o salata, in fiecare dimineata

Brocoli: recolta modesta dar decenta, oricum de-un verde mult mai intens decat cel din market … pe cand sa-i trag o poza constat ca a fost deja bagat in oala (pe cand sa-i trag o poza-n oala constat ca a fost deja halit).

Zucchini, exasperant de productiv!

 Nu suntem mari mancai de dovlecei (mai pe romaneste spus), asa ca nu reusim sa facem fata

Fasolea, cea plantata in a doua jumatate a lui august, incepe sa se sumeteasca

Oare  o sa apuc sa mananc macar o supa lunga de fasole verde culeasa din gradina mea? La prima insamantare, in mai,n-a iesit absolut nimica. Probabil ca semintele au avut o problema …

Si  (m)ardeiasul pus ,asa, intr-o doara, la capat de strat se sumeteste sa-mi arate ca stie ce trebuie facut:

 
9 comentarii

Scris de pe 5 septembrie 2010 în de gradina

 

Etichete: , , , , ,

constatari

Nu stiu altii cum sunt, dar eu intotdeauna pornesc foarte organizat.

Sunt un exemplu de organizare!

Pun semintele in paharele de turba.Paharele in tavite.Etichetez.Aliniez.Grupez si regrupez, pe contingente si caprarii.

Ca sa nu mai patesc ca si-n anul trecut (intotdeauna exista un an trecut patimit).

Intorc tavitele cel putin odata pe zi, ca sa nu se lungeasca plantutele firave inspre lumina.

Le ud, le inspectez, verific, motrosesc si bibilesc, cant si descant.

 Dupa care, care le scot afara , in mini-sera-de-plastic.

Unde continui cu cantatul, descantatul, lugu-lugu etc.

Dar, pentru ca sunt mai inghesuite aici, trebuie sa le tot rulez pe cele din spate mai fata, ca sa nu se dezvolte inegal.

Apoi renunt si la sera, si incep sa la intind pe pavajul terasei.Ca sa se obisnuiasca treptat cu lumina mai puternica, cu putin vant, cu variatii de temperatura.Iar aici incepe degringolada: ba e prea mult soare si le trag la umbra, ba le imping iar la soare, si se mai inteteste vantul si le adapostesc pe unde apuc, ba imi vin musafiri cu copii, care simt si ei nevoia sa mai decoreze cate un pic … 

Cert e ca in momentul in care ma apuc sa plantez rasadurile imi dau seama ca s-a dus naibii toata organizarea mea.

Si daca intre un fir de muscata si unul de brocoli e o diferenta semnificativa, intre o rosie inima de bou, una de Buzau, sau una din aceea lunguiata cum-i-o-fi-zicand, atunci cand sunt la etatea de cativa centimetri,eu nu sesizez niciuna.Nici intre un ardei gras si o vanata.

Si bineinteles ca etichetele mele s-au decolorat de la soare, spalat de la ploi, sau pur si simplu s-au pierdut in neant…asa ca de fiecare data plantez cam ce banuiesc eu ca ar fi de-aceeasi foaita, dupa care stau si-astept sa vad ce iese.

Ei, si-acum am ajuns la faza in care constat si bifez:

Rosii inima de bou ?

eeeesteee!

De Buzau ?

Cred ca astea-s.

Da’ rosiile cherolla?

Iote-le!

De astea mici eram sigura, ca le-am pus deoparte, in jardiniere:

Oare am si brocoli?

In mod neasteptat da! Merita aplauze, e un luptator adevarat! La un moment dat hoardele de limacsi nehaliti pareau sa-i fi facut felul.

Ardei?

Ia uite-i, ce frumosi is ei mititeii!

Zucchini?

Cum sa nu? Ba chiar la oferta, cu busuiocul inclus!

Concluzie: gradina mea ma iubeste, imi iarta naivitatile, nestiinta si greselile si ma lasa sa ma bucur de roadele ei.

 
13 comentarii

Scris de pe 25 iulie 2010 în de gradina

 

Etichete: , ,