RSS

Arhive pe etichete: lobelia

unii,altii si astialalti

Unii au facut baie-baie pt intaiasi data.

feb 4 004Tratamentul spa a constat de fapt  intr-un dus delicat cu ceai de musetel, intru prevenirea caderii rasadurilor. Functioneaza de fiecare data, asa incat recomand cu caldura!

Altii fac pe nebunii.feb 4 006

Muscatelele bunaoara, mai scot cate-o funzulita, o rotunjesc frumos, se mai inalta cate-un milimetru, se mai uita pe geam scrutind zarile …  si dau plictisite din picior, sa le las in pace,  sa nu mai pun atatea intrebari despre cand se hotaresc celelalte surate sa rasara, ca nu e dupa cum scrie in instructiunile de pe plic, sau dupa cum vreau eu, e dupa cum au ele chef. Anul trecut au facut-o in transe, pe parcursul a mai mult de sase-sapte saptamani.Pana la urma au iesit atatea ca nu am mai stiut pe unde sa le mai inghesui. Deci da,s-avem rabdare!

Iar astialalti, dupa o plecare cu tropaieli,cu terooooogteroooooguri, latram numa un pic la cei de pe drum (a nu se omite detaliul vertical de pe usa, marturie vie a altor episoade cu rugaminti zgreptanate epic)

feb 4 003 si dupa o repriza de latrat atroce de-a lungul gardului, s-au cam bifurcat: unii s-au intors cuminti acasa,pentru somnicul de-amiaza, in timp ce altii (nu dam nume)feb 4 008 au stat, botosi si sictiriti, la  poarta, pretizand ca ei n-au evadat prin fortare de gard, doar au fost teleportati de forte rau intentionate.

 
4 comentarii

Scris de pe 22 februarie 2016 în de gradina

 

Etichete: , , , , ,

primii pasi


feb 2 007

lobelia

muscate

E cam devreme s-o pornim cu toate motoarele turate.

Dar cine ne impiedica sa visam frumos?

09 014sep 036

 
8 comentarii

Scris de pe 7 februarie 2016 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , , ,

lobelii

Pe la jumatatea lui februarie am reusit sa inventez stravechea metoda de semanat comod si rapid semintele acelea enervant de marunte de lobelia.

Dupa care m-am pus pe asteptat. Sa rasara. Si-am asteptat.Si-am asteptat.Pana cand, intr-un mare tarziu, minunea s-a intamplat: au rasarit !

Miici, debile si anemice, parca din start scarbite de ea lume si viata, le-a trebuit un secol pana sa se hotarasca sa faca un efort sa creasca. Tocmai pe cand incepusem sa am dubii asupra metodele, stiintei si vointei mele de gradinar ( 😀 ) au zis ca „hai s-o facem si pe asta” si s-au apucat de treaba.

Cand s-au inzdravenit si impiciorat cum se cuvine le-am scos afara, in jardiniere.

Pe terasa m-am apucat de facut combinatii, asa ca intr-una din jardiniere am „maritat” lobeliile cu niscai brachyscomes (zise si banutei australieni) sfioase si destul de debile, gandindu-ma la simfonii albastre, mov, roz si ce-o mai fi.

N-a fost sa fie. Cand au dat de pamant, apa si lumina pe saturatelea, brachyscomii au uitat de sfiosenii si-au luat in stapanire teritoriul. Lobeliile au facut botic si-au intrat in greva.

Asa ca le-am cam divortat. Lobeliile au ramas in jardiniera, iar brachyscomii si-au reluat viata de burlac in niste garsoniere cu confort marit.

In final s-a dovedit a fi fost o masura inteleapta, unul din putinele divorturi fara resentimente, in urma caruia toata lumea s-a declarat multumita.

Lobeliile au prosperat, si-au inflorit la modul cel mai concret cu putinta

iar brachyscomosii, in celalat colt de terasa s-au considerat datori sa le mearga cel putin tot atat de bine

 

 

 

 

 
11 comentarii

Scris de pe 21 iunie 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , , , ,