RSS

Arhive pe etichete: patima

inventarieri

Vad ca toti astia impatimitii de gradina facem cam aceleasi chestii.

Ne inventariem resursele.

Cu cele proaspat cumparate am numarat 117 pliculete. Grea patima asta cu semintele! Cateodata ma intreb unde si cand o sa le insamantez pe toate…nu apucat sa-mi raspund niciodata .  Presupun ca mi-ar ajunge pt.toata mahalaua, nu pentru cei 50 de mp alocati gradinii mele de zarzavaturi 😀

2. Cautam informatia (carti, web, blog etc), o sistematizam, o impartasim, o verificam, o confruntam

3. Purcedem la elaborarea maretelor planuri.Aici n-am nici o ilustratie.Inca nu e gata.Inca modific, imbunatatesc, modernizez, asamblez, extind, restrang… Visez.

Afara e… iarna.

Parca tot mai iarna, pe zi ce trece.

(ia sa vedem: ghiceste cineva ce-i mogaldeata inecata in zapada? )

De-atata alb, si-atata cer inalt si senin dealurile mele imi creaza senzatia ca-s intr-o statiune montana 😀

Pana acum iarna a fost frumoasa pe-aici.A avut de toate: si ger si zapada,  ma face sa sper intr-o vara frumoasa .

Da’ asa incepe sa ma roada un dor de primavaraaaaa …

 
27 comentarii

Scris de pe 30 ianuarie 2011 în de gradina

 

Etichete: , , , , , , , ,

scurt istoric

Al relatiei mele cu calculatorul. Pardon, cu Calculatorul!

1. La inceput a fost spaima.

Doar supraoamenii, superinteligentii, geniile in halate albe puteau sa relationeze cu Calculatorul. In facultate am facut ceva informatica,.. cred ca Cobol . Muulte scheme logice si … working storage section (habar n-am ce-o fi da’ asa o rezonanta faina are!) La centrul de calcul (sala aia mare cu multe dulapuri zbarnaitoare, in care se invarteau niste roticute si din care ieseau valuri mari de hartie) am fost doar odata, in vizita de lucru, cu toata grupa imbulzindu-ne in dreptul usii si vocea profesoarei revenind obsesiv, printre explicatii, „va rog sa nu atingeti nimic” …

Clar, nefiind geniu, n-am avut nicio sansa de a stabili o relatie cu Dumnealui, asa ca viata mea a mers mai departe fara el.

2.Agonie si extaz (mai rau ca in telenovele)

Dupa  intamplarea din decembrie 89, sotul meu a cazut in patima calculatoarelor.Citea tot ce-i pica pe tema asta, in romana, in franceza, in engleza, cu dictionarul in mana, citea chestiile alea pt.oameni anormal de destepti cu sufletul la gura, ca pe niste romane politiste! OK, atata vreme cat o facea acasa si nu in crasme inchideam si eu ochii, ca o nevasta de treaba ce eram la acea data…

Primul calculator (inca nu e cu majuscula) era de fapt un fel de rasnita,primita de pe la ajutoare. Ma trezea pe la ora doua in noapte, cu un suras fericit tremurand in coltul gurii … „hai nefasto sa-ti arat ce chestie desteapta mi-o iesit” …. iar de pe ecran imi ranjea un cerculet cu doua puncte in el pe post de ochi si doua bete pe post de nas si gura …  

„Trebuie sa fiu mai atenta cu el – imi ziceam-  parca are o sclipire mai nu stiu cum in ochi, da’ sper ca e de la inteligenta!”

3.Pornit la drum cu stangu’

Si dupa ce-o acumulat omul meu multa stiinta, normal, s-o apucat s-o impartaseasca.Si mi-o facut primul programel.De contabilitate.Pentru ca intre timp ma reorientasem si eu dinspre economist la desfacere in combinat  inspre contabilitate la privati.Si m-o pus pe-un scaun in fata Calculatorului, si mi-o zis „fii atenta” si-o apasat pe-o tasta (n-am vazut care) si-o aparut ceva verde cu gri pe ecran… cu niste cuvinte … n-am apucat sa vad ce cuvinte ca intre timp el o mai tastat ceva (da cine-o vazut ce ?) si ecranul s-o schimbat in altceva verde cu gri si cu alb si cu multe cuvinte … care bine inteles ca n-am apucat sa le citesc … ca sotul meu (in mod evident in transa) a continuat „ei, si de-aici incepe partea faina, sa vezi cate chestii stie sa-ti faca …” dupa 5 minute priveam in gol, dupa 10 minute incercam sa nu plang … dupa un sfert de ora ma apucam de injurat si paraseam scena. Cumva trebuia sa defulez si eu imensa frustrare ca nu sunt destul de inteligenta!

4. Faza de negare

Da, ne-am urat! O buna perioada de timp.Si-am jucat murdar si unul si celalalt!

Eu nu puteam sa trec pur si simplu pe langa el fara sa-i scap un sut. Daca eram vazuta negam cu nerusinata inversunare, sustinand ba ca m-am impiedicat, ba ca a fost vorba de o iluzie optica.Sau fumam si suflam fumul pe el (tocmai mi se interzisese sa fumez in aceeasi incapere cu Mnealui)

El se bloca miseleste.Sau dadea error.Sau urla ca iar l-am violat.Si cand proaspatul informatician al casei sarea ca un uliu sa ma sfasie, iar eu gemeam cu convingere „pe cuvantul meu de onoare ca nu i-am facut nimica rau” ranjea satisfacut si pervers „las’ ca ti-am copt-o si eu!”

4. Faza de furie

Adica chiar toti is mai destepti? Chiar n-am niciun pic de geniu in mine? Da’ de loc, de loc?

No stai ca-ti arat eu superinteligenta!

5.Negocierea

Hai sa nu ne facem de mandra minune, ca ne afla lumea ca nu suntem in stare sa colaboram! Promit sa nu mai zic de tine esti o scula tampita si insensibila, si daca nu te mai blochezi azi de loc o sa-ti iau si niste memorie suplimentara… Eeeeeee…ai vazut ce balanta minunata ai stiut sa-mi faci? Bravo, cateodata esti de-a dreptu’ dragut … hai sa sterg si praful de pe tine, pui mic!”

6.Dependenta

Cat ai zis… 56? Nu se poate! Da’ cat face 7×8? Stai ca n-am excelu deschis … da maaa … 56!

Va urma

 
8 comentarii

Scris de pe 16 august 2010 în de viata

 

Etichete: , , , , , , , , ,