RSS

Arhive pe etichete: simt

Bibi

Am aflat, aiurea si tardiv, ca Bibi a plecat.

As vrea sa pot alina durerea alor lui. Au luptat extraordinar de frumos pentru baietelul care te nimerea de fiecare data cu privire lui albastra drept in plexul solar.

Nu incerc sa pretind ca inteleg ceea ce simt ei acuma, nu vreau sa inteleg si nici nu trebuie. Pot doar sa sper ca,intr-o buna zi, tristetea si frustrarea si revolta si oboseala si jalea din sufletul lor sa se ostoiasca si sa lase loc pentru ceea ce pana la urma a contat: amintirea minunii de a fi avut parte, chiar si daca doar vremelnic, de un copil fericit si jucaus, pe care parintii si bunicii l-au iubit mai mult decat orice pe lume.

Tai-tai, Bibişor!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 3 septembrie 2012 în de viata

 

Etichete: , , , , , ,

fulguiala.semne.iarna

De dimineata fulguia. Nu cine stie ce.

 Acolo, cativa fulgi, cat sa nu ne mai plangem ca n-am avut noroc de ninsoare in decembrie.

„Decat nimic, bun si-atat!” mi-am zis filozofic, amusinand precum Bisi aerul tare si rece si bun din gradina pudrata c-un praf de zapada.

Mai pe seara, cautand aiurea dau peste niste traditii de prevestiri de timp :

Dacă începutul lui decembrie va fi geros, tot aşa va fi zece săptămâni. ♦ Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. ♦ Când câinii latră la lună urmează ger mare. ♦ Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. ♦ Indrea geros aduce an mănos. ♦ Crăciun negru, Paşti albe. ♦ De va fi Crăciun ploios, vor fi Paştile friguroase. ♦ Moş Crăciun zăpădos prevesteşte an mănos. ♦ Când porcii de îngrăşat mănâncă bine, va fi timp senin (da, stiu, asa mi se intampla si mie 😀 ) ♦ De se arată multe gâşte sălbatice şi iepurii se apropie de sat, va fi iarna grea. ♦ Spălarea cu prima neauă se crede că face fetele frumoase şi drăgăstoase. ♦ Dacă va ninge în Indrea, va ploua mult în Cireşar, de nu poţi săpa cucuruzul de moale, iar de va fi ger în Indrea şi vreme bună, atunci în Cireşar va fi secetă mare, de nu poţi săpa cucuruzul de tare ce e locul. Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009

Si-ncep sa ma intreb daca frigul de la inceputul lunii se poate chema „ger bun”, daca ploaia de-acu’ cateva zile si semininsoarea asta ponteaza la un „decembrie zapados”, daca… Prea multi daca!

Mai caut. Ceva, orice, un semn, o promisiune. Vreau sa simt apropierea Craciunului.

L.E. Bineinteles ca pana la amiaza nu mai ramasese nici urma de zapada. Pe cand ma consolam ca, totusi, a fost mai mult decat deloc mafalda mea meteo imi creeaza o emotie vie si intensa: cica o sa ninga de Craciun!

 
16 comentarii

Scris de pe 21 decembrie 2011 în de viata

 

Etichete: , , , , , ,