am tot asteptat sa-nceapa tambalaul … pana-ntr-o vreme, cand am adormit cu geamurile larg deschise, asteptand sa ma trezesc in ropote de ploaie, cu aer racoros si mirosind a praf si ierburi rascolite …
de dimineata cerul era senin, nici urma de ploaie, nici urma de nor.
parc-ar fi astia cu reforma – mi-am spus.
si mi-am vazut de treburi.
