Si deodata, dintre dealuri
Se desprinde larg un zvon
Departat si monoton,
Fulger negru… trasnet lung
Dus pe aripi de furtuna,
Zguduind pamantul tuna,
Parca zboara,
Parca-noata.
Scuipa foc, inghite drum,
A trecut…
Dinspre campie,
Vuiet greu de fierarie
Se destrama in tacere…
Scade-n departare…
Piere…
(George Topîrceanu)
