plonjand in weekendul prelungit

Atat de mult tanjisem dupa zilele astea libere … incat pur si simplu. Gradina mea plesnind de primavara imi facea ochi dulci de prea multa vreme…nimic nu ma tenta mai abitir decat un pic de uitare de sine printre ierburi, flori, straturi, rasaduri si vise gradinaresti.

Ziua 1.

Am constatat

M-am minunat

de cat de indecent de usor e sa-ti placa primavara in momente dintr-astea

Dupa care am oftat si am tuns iarba.

A fost o lupta lunga si grea, dar am izbandit intr-un final apoteotic!

 Si grozav m-am mai bucurat ca mi-au mai ramas trei zile!

 

 

o alta dimineata de iulie

 In zori de zi, din mahalaua mea, intrezarind orasul dintre dealuri

Cu siguranta va fi o zi calda

Muscatele vecinilor, impertinent aristocratice,  tusa clara de linie si culoare

intr-un contrast desavarsit cu jardinierele mele nebune

Da, stiu … trebuia sa fie o variatie subtila de movuri in texturi variate, cu discrete insertii de alb, oranj si crem … discrete zic … ei, asta e … a iesit ce-a iesit, nu-i nimic, nu-i nimic , mie mi-s dragi si asa, cacofonice, razand isteric de pretentiile mele . 

Da, recunosc, m-am cam scapat la culori tari, da’ cum sa rezist la atata nonsalanta oranj?

Asa ca ma intorc la verdele primar.

Inainte

si dupa

Pentru ca, fireste, fiind din nou sambata, m-am alintat regeste,  cu un tuns iarba performant.

Despre rosii, numai de bine, maine!

 

dimineata de iulie

A fost o dimineata perfecta de week end in plina vara.
Cu cer senin,

cu flori razand in fereastra,

cu mirosuri si culori de vara,

si albinute (sa fi fost trantor?) bazzzaind din floare

in floare

si-n alta floare

Asa ca am luat frumusel masina de tuns iarba si-am plimbat-o prin toata gradina.
Suna de parc-ar fi o distractie, in realitate e o lupta .
Cu terenul suficient de in panta si de accidentat incat sa te oblige la pozitii echilibristice.
Cu iarba foarte mustoasa, care se aduna imediat in jurul cutitului, riscand sa-l blocheze.
Cu tot felul de tufe si tufite (alminteri foarte dragi mie) plantate complet anapoda la inceputurile gradinii de catre un peisagist incepator care ne-a convins ca e un mare specialist.
Si-au mai aparut si niste nori, iar soarele a inceput sa se joace cu ei, si s-a incins, si m-a incins, (de parca nu eram deja ca un rac oparit)… da’ nu m-am lasat!
Si-am terminat exact cand au inceput sa cada primii stropi.Care au fost si ultimii, slava cerului!
Dupa care am inceput sa fac ordine si disciplina prin jardiniere: curatate florile trecute, plivit, udat, administrat ingrasamant, giugiulit si pigulit.
Si, uite asa, am constatat cu stupoare ca a venit seara.
O seara perfecta de iulie inca neincins, mirosind a iarba cosita!
(ma rog, tunsa cu masina electrica)
Bineinteles ca m-am repezit sa fac poze.
Dar s-a terminat bateria aparatului.