RSS

miracole marunte din gradina mea

28 Iul

1.Stiu ca are o explicatie perfect logica si absolut stiintifica.Pentru mine ramane, totusi, un miracol

Da, la banalul compost ma refer.

Anul trecut pe vremea asta era iarba taiata, crengi de tufe scurtate, coji de legume si fructe, de oua, hartie… acum e pamant-pamant, miroase a reavan, untos, aproape ca ma simt tentata sa-l gust (nu, n-am s-o fac, s-ar chema ca am un sindrom de-nu-stiu-care).

Ce mecanism subtil aceasta foame neostoita a bacteriilor, ciupercilor, ramelor si insectelor, prin care natura isi asigura viitorele conditii de vegetatie !  Si nu pot sa nu-mi fuga mintea la scenele cosmaresti de la rampele de gunoi … cata risipa … cata inconstienta aroganta din partea noastra!

2.Oarecum  in aceeasi ordine de idei, acesta este compostorul meu.

Are aproape 1 m inaltime.Asta primavara, cand l-am golit (recunosc, fortata de imprejurari, intrucat se dejghiocase singur mai ceva ca o  banana) am gasit-o … pe ea , multcautata, ulterior abanonata, si in final inlocuita FOARFECA

Si nu faptul ca am gasit-o dupa muuulte luni, sub aproape un metru de compost ( rezultat  din nenumarate straturi de resturi vegetale trantite succesiv in acea lada de plastic ) ma fascineaza, ci perfecta ei functionalitate! Am clatit-o cu putina apa, am sters-o … si iata ce lucire sadica are 😀  . Taie perfect, parca mai bine chiar, decat ce noua.

3.minuni marunte, modeste, fara comentarii

4.Am incolonat intreaga suflare din gospodaria noastra (inclusiv patrupedele au asistat cu priviri nevinovate!) si-am interogat-o: nimeni nu recunoaste nimic! Pur si simplu nu putem depista pe ce filiera a ajuns la noi firul de gladiola!

Eu am o teorie secreta: gladiolele erau florile preferate ale soacrei mele. Si cum soacra mea a fost o femeie de un bun simt cum rar mi-a mai fost dat sa mai intalnesc de cand ea a plecat dintre noi, prefer sa cred ca si-a trimis un mesager discret, asa ca ea, sa-i transmita vesti despre feciorul drag…

 
13 comentarii

Scris de pe 28 Iulie 2010 în de gradina

 

Etichete: , , ,

13 responses to “miracole marunte din gradina mea

  1. huni

    29 Iulie 2010 at 10:38

    Explicatie stiintifica? Sa fim seriosi…lada de compost este ceva magic.
    Sa stii ca si noi am recuperat deja cateva unelte de gradinarit din lada de compost si in mod ciudat, ne-am bucurat de ele exact ca si cand le-am cuparat de noi, poate chiar mai tare :). Am si eu o colectie de poze cu chestii ciudate din gradina pentru un post similar cu acesta :).

     
  2. balaurdegradina

    29 Iulie 2010 at 11:14

    Exact! Cand am gasit foarfeca m-am bucurat de ea de parca ar fi fost un supercadou 😀
    Ia iesi si tu colectia ta, sa facem confruntari de minunatii din gradina!

     
  3. gradinaritdupaureche

    29 Iulie 2010 at 11:23

    🙂 Frumoasa gladiola misterioasa.
    Eu nu am lada de compost, dar ma gandesc serios sa facem ceva de genul asta.

     
  4. balaurdegradina

    29 Iulie 2010 at 14:16

    merita sa-ti faci, sau sa-ti iei un compostor.
    lada de gunoi se va umple mult mai incet, iar compostul va fi nu doar un motiv de mirare, ci un real ajutor in straturi si ghivece.

     
  5. Constantin

    29 Iulie 2010 at 14:53

    Laura,e frumoasa teoria ta cu gladiola-mesager,e frumos si sa crezi in miracole insa…exista o explicatie.Nu,nu stiu cum a ajuns ea acolo dar cu siguranta a fost plantata in primavara(la noi gladiola nu rezista gerului iernii),probabil impreuna cu alti bulbi sau poate adusa cu ceva pamant sau ceva asemanator.

     
  6. Elisa

    29 Iulie 2010 at 15:46

    Laura,
    ce ai acolo pe farfurie,langa foarfece?
    Da,compostul nostru este doar din glie pusa iarba la iarba si pamant la pamant si acum a scazut la jumatate,dar este sub par,in ploaie.
    Maiavem un compost afara din gradina unde aruncam vegetalele nefolositoare si cand ne trebuie descoperim lateral si asa cum zici,este excelent pentru jardiniere si rasadurile de anul urmator.Deasupra,cruditatile le mai rumega si ciurda care trece pe langa el 🙂 Si nu-i ingradit.In plus mai cauta si pescarii rame si uite-asa suntem noi folositori atator specii,hahahaha!

     
  7. balaurdegradina

    29 Iulie 2010 at 22:22

    Fara indoiala, Constantin, cumva a ajuns in locul in care a rasarit.
    Misterul este cum!
    Si daca tot n-am gasit un raspuns edificator, atunci hai sa ziceam ca…

     
  8. balaurdegradina

    29 Iulie 2010 at 22:33

    Elisa,
    In farfuria verde am avut un experiment roz 😀
    Am primit de la cineva niste „uscaturi” din alea parfumate, cu care s-a odorizezi aerul din casa… si printre ele am gasit aceste…hai sa le numim tigve, vopsite intr-un roz ciclam strident…pe care le-am umplut cu pamant (dupa ce le-am tras o gaura de scurgere).
    Si bineinteles ca in ele am plantat niste floricele (nu mai stiu de care fel) sperand ca o sa iasa ceva de mare efect.
    A iesit un mare fasssss.De la pamant si umezeala ticvele au inceput sa se innegreasca urat, iar plantele au zis ca pui-pui joaca, ele nu mai vor sa se chinuie, ca n-au nici un spor cu crescutu’.
    Asa ca le-am scos si le-am tuflit intr-o jardiniera, iar tartacutele le-am dat cateilor, sa se joace cu ele.

     
  9. pur si simplu

    30 Iulie 2010 at 23:50

    Compostul este cu adevarat un miracol. Fara el lada de gunoi ar fi mereu plina si gradina ar fi in suferinta. Putine lucruri pe care le-am invatat in ultimii 10 ani despre gradinarit mi-au fost mai folositoare. Cand am invatat cum se face si din ce se face, munca mea a devenit cu mult mai usoara. Imi plac foarte mult florile care au aparut in cele mai neasteptate locuri in gradina ta, adevarate surprize.

     
  10. cristina

    2 August 2010 at 13:39

    foarte tare! gladiola extraterestra sau paranormala :)) de oriunde ar fi venit, sa va traiasca, pentru ca e cu atat mai frumoasa cu cat n-a fost „programata”.
    compostorul de unde il ai? si cum adica se dejghiocase?

     
  11. balaurdegradina

    2 August 2010 at 15:26

    Cristina, compostorul meu e procurat de printr-un supermarket (habar n-am care-o fi fost acela).
    E facut dintr-un soi de plastic dur, si are un sistem de prindere a peretilor, oare cum sa-l descriu eu? , cam ca al pieselor de lego.
    Cata vreme nu e prea burdusit e neasteptat de rezistent.
    Cand il umpli cu de toate, si te mai si opintesti sa amesteci straturile succesiva cu furca, incepe sa cedeze din imbinari, mai intai la un colt, dupa care la altul … si uite-asa, te trezesti intr-o dimineata cu el „inflorit ” ca o lalea, etalandu-si nerusinat tot continutul aflat in diferite straturi de maturare!

     
  12. Victoria

    5 August 2010 at 8:43

    Adevarat miracol compostul.Si eu fac intr-un colt de gradina si este minunat.Il folosesc si la florile din ghivece.Frumoase florile iesite practic….. din piatra.

     
  13. balaurdegradina

    5 August 2010 at 11:09

    Ma fascineaza si pe mine indarjirea asta nebuna 😀 Doar nu e mediul lor ideal. Cand soarele incinge pavajul cred ca e o adevarata nebunie pentru ele! Si totusi…

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: