RSS

Arhive pe categorii: hai sa vorbim discutii

sa nu exageram!

Aprilie e cam dezlantuit de felul sau. Un adolescent bezmetic care cam face pe nebunu’, ca toate explodeaza in floare cam deodata, sau bazaie, sau ciripesc,sau… Si n-ai cum sa nu te bucuri, cat ai fi de morocanos si de strans cu declaratiile printre terfeloage.

Numa’ ca bag de seama ca Aprilie2017 nu se mai face, asta chiar e! Prea a luat-o razna cu toane, hormoane, bazdacuri, bufeuri si ingheturi, de ne-a cam adus in pragul apoplexiei cu lipsa de bune maniere si cu relele practici.

Noroc ca vegetalele care nu-si pun mintea cu el.

 

Prunul asta s-a apucat sa infloreasca asa cum n-a mai facut-o nciodata in viata lui si numa’ n-am plans cand l-am vazut inclestat in zapada grea si apoasa.  Si ia uite-l ce tare s-a tinut dupa doua zile de frig si zloata:

Putin obo, niscai pierderi, pe ansamblu neasteptat de victorios!

Visinul e fresh, ca de fiecare data

Cea mai bizara evolutie au avut-o lalelele. Ele dadusera-n floare de multisor si, pe masura ce trecea vremea si se tot incalzea, dadeau semne tot mai clare ca asta a fost pentru sezonul asta, ne mai dam in spectacol si la anu’.  Si-a venit valul de iarna si le-am gasit torcoflite binisor.Fete destepte, ele au preferat sa interpreteze toata tarasenia asta ca pe un soi de tratament spa de rejuvenare, asa ca s-au hotarat sa prelungeasca reprezentatia.In rest da, viata merge mai departe.Desi meteorologii zic ca Aprilie are de gand sa-si mai faca un pic de cap.

 
2 comentarii

Scris de pe 24 Aprilie 2017 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , , , , , ,

azi

Azi e ziua in care ma simt bolnava de neputintele lor si de spaimele mele.

 
12 comentarii

Scris de pe 6 Februarie 2017 în hai sa vorbim discutii

 
Imagine

Aprilie dezlantuit. 3

apr3 013

 
2 comentarii

Scris de pe 12 Aprilie 2016 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete:

Pentru Armeria

Iacata ca se poate!

mar 2Dupa deschizatorii de drumuri, Rambo1 si Rambo2, se anunta, ce-i drept cam timid, si altii.

In cealalta ordine de idei, fii linistita: coafura rezista!

WP_20160301_09_35_19_ProPS Se vede clar ca tendintele in decorarea parbrizelor au evoluat.Cei de scoala veche s-ar fi multumit cu ceva simplut si comod, gen SPALAMA. Aici insa… e vorba de arta!

 
7 comentarii

Scris de pe 7 Martie 2016 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , ,

primii pasi


feb 2 007

lobelia

muscate

E cam devreme s-o pornim cu toate motoarele turate.

Dar cine ne impiedica sa visam frumos?

09 014sep 036

 
8 comentarii

Scris de pe 7 Februarie 2016 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , , ,

ante, post. 25

Uichendu trecut, ala de dinainte de 25 ale lui martie, a fost cald, senin, numa’ bine.  Eu am activat dand marunt din buze printre terfeloagele de la birou. Cifre, impozite, declaratii. Impotriva vointei mele, sa fie clar!

Caci toata lumea cu scaun la cap

Picture 187

stie cate chestii se gasesc de facut pe-afara

Picture 197

intr-o zi senina si calda de primavara.

Picture 191Gata, am depasit 25-ul, sufletul meu a tresarit plin de sperante gradinaresti, degetele au inceput sa manifeste furnicaturi si zvacnete de nerabdare, mi-am scos si pregatit armele de lupta (furca, grebla, foarfeci si alte alea cat de-o rascoala rezonabila), am dat chiar si cateva ture de  recunoastere, crosetand cu entuziasm strategii si tactici de abordare holistica a gradinii.

Yuppy, e sambata dimineata!

Picture

Dar macar e cald, sa tot fie vreo 10-12 °C, asa ca m-apuc, vrednica  si sturlubatica, sa-nsurubez in singurul strat pregatit, niscai rasaduri de salata. Imediat dupa incepe sa ploua,sa bata vantul si sa se faca frig. Din ce in ce mai frig. S-ar putea sa mi se para, da’ parca frunzele sălățelelor cam dârdâie.

Incep sa vorbesc urat. Si chiar gandesc urat. De ce intotdeauna inainte de 25 e vreme buna, iar dupa, e rea? Cine nu ma iubeste si de ce? Caut. Nu mi-e deloc clar ce, dar continuu sa caut. De la o vreme imi fac o impresie, dar oricum nu gasesc.

Final apoteotic: dupa ce intorc pe dos de doua ori  patru lazi pe terasa, trei rafturi in beci si doua dulapuri din dosul casei dau peste folia cu gaurele, cumparata am si uitat de cand, pe care n-am apucat s-o folosesc niciodata. A sosit momentul (intotdeauna soseste pana la urma momentul) in care isi reveleaza brusc utilitatea.

Picture 207
Stiu că nu sună tocmai bine despre sănătatea mea mentală, da’ sălățelele par să-mi facă semne vesele din frunzulițe, a „du-te si te culcă, acuma e ok”.

Picture 213Arata asa dragalase infofolite si cu bulinute…ca mai ca le-as trage niste pupuri!

Pana la urma nici n-a fost chiar asa de rau uichendu’ postdouazecisicinci. In definitiv si la urma urmei putea sa si ninga!

Ooops, n-am zis nimica, nu vreau sa dau idei nimanui!

 
8 comentarii

Scris de pe 28 Martie 2015 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , , , , , , ,

raport agricol

Si cum va spuneam, anul asta am cam dat-o de gard cu rosiile. Sau nu v-am spus? Nu-i nimic, nu-i nimic, va spun acuma.
Inceputul a fost tardiv si in devalmasie , heirupist si plin de venin, doar ratasem  marea si frumoasa reconfigurare. (Ca parca si vedeam aievea noile straturi, drepte, largi exact atata cat trebuie, inaltate si absolut gospodaresti si-am fost pedepsita pentru o astfel de aroganta, nu stiu cum, dintr-o data toate alinierile s-au dezaliniat si m-am pomenit infingand rasadurile cu naduf si dand marunt din buze in aceleasi straturi vechi, tot prea mici si tot prea putine.)
DSC00025

Pana la urma am reusit, cu totii, sa depasim frustrarea si amocul. Rosiile s-au pus pe creascut , eu le-am ingrijit cu drag, patrula blonda a patrulat cu maxim devotament.

DSC00111

Si numa’ ce m-am pomenit c-o gradinuta frumoasa coz!

DSC00252

Cu rosii vanjoase, verzi-verzi-verzi, saltandu-se pe araci cu un aer regal,  sanatoase tun! E drept ca nici eu n-am stat cu mainile-n san: le-am dat la tratamente bio de le-am cam mutat nasul! Macerat de urzici, macerat de tataneasa, macerat de parul porcului, cocktail de urzici-tataneasa-parulporcului… hai și-o zămădârcă de găinaț de găini de la munte…

DSC00106

Si mări creștea grădina mea, dacă nu pe lung si pe lat, da’ pe-năltime cat incăpea, mai ceva ca-n povestile cu zane! (Recunosc, la varsta din buletin puteam gandi mai putin magic, da’ n-am ce face, dacă nu m-am copt la mansardă pană acuma, slabe sperante de-acuma-ncolo!)

DSC00226

De cate ori treceam printre straturi mă pomeneam notand in memorie să nu cumva sa uit  la anu’ să pun la-ncoltit muuulte seminte de floarea soarelui, ca tulai Doamne mult stiu sa-mi placă! Pe cele din vara asta le-am obtinut la-ntamplare, din niste resturi de seminte puse terapeutic la germinat de care-am cam uitat, asa că pană la urmă, in loc s-ajunga in salată si-au văzut de crescut prin jardiniere si ghivece, via margini de strat. Neapărat o sa mai pun prin grădina la anu’!

DSC00205

Bineinteles ca s-au mai intamplat si alte chestii prin gradina

DSC00185

DSC00245

DSC00294

DSC00297DSC00283

DSC00203Castravetilor nu le-a mers deloc bine. Nici nu prea aveau sanse,din moment ce i-am inghesuit la margine de strat de rosii, desi stiam clar ca astia nu fac casa buna impreuna! Dar cum spuneam, reconfigurare ratata, lipsa de spatiu, inghesuit rasaduri pe unde-am apucat … Saracii s-au straduit ei la inceput, dupa care au intrat in regres si s-au umplut de mucegaiuri, asa ca, dupa ce-am esuat in a-i întrema, i-am scos de tot, sa le scurtez chinul.

Sa revenim la rosii. Tare mai erau frumoase! Si, mai ales, incredibil de sanatoase! Ca iunie a fost ploios, da’ asta nu-i chiar asa mare scofala, ca la noi un iunie normal ploua, nu se joaca, da’ a venit si iulie, si-a tot plouat si-a fost cald si-a plouat si-a fost cald si rosiile mele erau tot sanatoase, nici urma de pata de mana, erau pline de flori, pana-n varf, la poale legasera rod tot mai rotund si tot mai greu, si-mi erau dragi de-mi venea sa ma culc colac pe sub vreji. La final de luna, dupa 25 (normal, ca tot contabilu’ din Romania) dupa ce mi-am facut bagajul, le-am mai tras o inspectie,  am vanat cu ochi critic vreo urma cat de mica de mana, nimic dom’ne, nimic, asa ca le-am mai sorbit odata din priviri si-am plecat.

O saptamana am respirat aer curat, am urcat pe munti, am coborat pe sub, am mancat c-o disperare demna de cauze mai bune (daca vrea cineva sa manance mancare buuuna-buuuna si muuulta-muulta stiu eu o pensiune unde dormi domneste si e imposibil sa te tii de cure de slabire) si-am facut chinezisme qi. Si m-am intors acasa ca o floare zen, numa’ buna sa continui starea de emotie pozitiva printre straturile mele.

De pe terasa, de la numai cativa metri departare, totul parea ok (cred c-a sosit mimentul sa port ochelarii de distanta, fi-mi-ar naravul sa-mi fie), dar pe masura ce m-apropiam simteam ca aerul se tot rarefiaza, iar picioarele-s tot mai moi. Jaale, oameni buni, jale si teroare in straturi! Rosiile mele plesnind de sanatate,uitandu-se de sus la mine de pe araci, cu frunze verzi-verzi-verzi trageau sa moara! Cum s-a putut ca intr-o saptamana sa aiba sa treacade la stadiul de falnice prezente regale, sanatoase pana-n varful aracului, la stadiul de jalnice ruine nu-mi pot explica! Duminica dimineata plesneau de verde, duminica urmatoare galbejite-negrii, adio flori, adio etaje superioare, adio cateva plante intregi  din care n-am mai avut ce salva.

DSC00402

In poza is deja cosmetizate. Oricum arata mai bine decat in realitate.

Partea pozitiva este ca mananc rosii. Dulci, carnoase, cu pielita subtire, gustoase.

DSC00445E clar, nu mai poate fi vorba de o recolta de palmares.

Da’ nu-i nimic, nu-i nimic, la anu’…

(Si sa nu uit sa pun floare-soarelui. Multa floarea soarelui!)

 
 

Etichete: , , , , , ,