RSS

primavara asta

Picture 228Joaca dur, dom’ne,a’ naibii de dur !

Iar meteorologii anunta ca de maine se strica vremea ….

 
15 comentarii

Posted by pe 5 aprilie 2015 în de viata

 

Etichete: , ,

ante, post. 25

Uichendu trecut, ala de dinainte de 25 ale lui martie, a fost cald, senin, numa’ bine.  Eu am activat dand marunt din buze printre terfeloagele de la birou. Cifre, impozite, declaratii. Impotriva vointei mele, sa fie clar!

Caci toata lumea cu scaun la cap

Picture 187

stie cate chestii se gasesc de facut pe-afara

Picture 197

intr-o zi senina si calda de primavara.

Picture 191Gata, am depasit 25-ul, sufletul meu a tresarit plin de sperante gradinaresti, degetele au inceput sa manifeste furnicaturi si zvacnete de nerabdare, mi-am scos si pregatit armele de lupta (furca, grebla, foarfeci si alte alea cat de-o rascoala rezonabila), am dat chiar si cateva ture de  recunoastere, crosetand cu entuziasm strategii si tactici de abordare holistica a gradinii.

Yuppy, e sambata dimineata!

Picture

Dar macar e cald, sa tot fie vreo 10-12 °C, asa ca m-apuc, vrednica  si sturlubatica, sa-nsurubez in singurul strat pregatit, niscai rasaduri de salata. Imediat dupa incepe sa ploua,sa bata vantul si sa se faca frig. Din ce in ce mai frig. S-ar putea sa mi se para, da’ parca frunzele sălățelelor cam dârdâie.

Incep sa vorbesc urat. Si chiar gandesc urat. De ce intotdeauna inainte de 25 e vreme buna, iar dupa, e rea? Cine nu ma iubeste si de ce? Caut. Nu mi-e deloc clar ce, dar continuu sa caut. De la o vreme imi fac o impresie, dar oricum nu gasesc.

Final apoteotic: dupa ce intorc pe dos de doua ori  patru lazi pe terasa, trei rafturi in beci si doua dulapuri din dosul casei dau peste folia cu gaurele, cumparata am si uitat de cand, pe care n-am apucat s-o folosesc niciodata. A sosit momentul (intotdeauna soseste pana la urma momentul) in care isi reveleaza brusc utilitatea.

Picture 207
Stiu că nu sună tocmai bine despre sănătatea mea mentală, da’ sălățelele par să-mi facă semne vesele din frunzulițe, a „du-te si te culcă, acuma e ok”.

Picture 213Arata asa dragalase infofolite si cu bulinute…ca mai ca le-as trage niste pupuri!

Pana la urma nici n-a fost chiar asa de rau uichendu’ postdouazecisicinci. In definitiv si la urma urmei putea sa si ninga!

Ooops, n-am zis nimica, nu vreau sa dau idei nimanui!

 
8 comentarii

Posted by pe 28 martie 2015 în hai sa vorbim discutii

 

Etichete: , , , , , , ,

concentrare

Va rugam nu deranjati! Suntem foarte ocupate!  Crestem.

Picture 176

 

P.S.   Inainte de 25 martie  sau  Oda contabilului frustrat

Cucu tace.

N-am ce face:

Eu ma duc la terfeloage.

 
6 comentarii

Posted by pe 21 martie 2015 în de viata

 

Etichete: , , ,

gri cu un pic de mov

O vineri 13 cu debut gri.

Picture 150

Un gri al naibii de concret si foarte generalizat.

Picture 155

In situatii dintr-astea nu-ti ramane decat sa te incapatanezi sa cauti alte culori.

Cateodata chiar le gasesti.

 

Picture 162

E drept ca trebuie sa fii foarte atent.

Picture 154

Sa fii darz si vigilent.

Picture 152

Si sa fii convins ca ele exista.

Asa ajungi sa descoperi adevarate comori.

Picture 151Pana la urma a fost o vineri buna.

 
7 comentarii

Posted by pe 14 martie 2015 în de viata

 

Etichete: , ,

Prezumții

Dacă e sa ne luăm dupa căutarile cu care nimereste lumea grădina cu balauri in ultima vreme…două ipoteze se conturează tot mai cu tărie:

1. ori am devenit eu un clasic in viată cand e vorba de semințe sclifosite

Picture 1472. ori lumea e tot mai interesată de cultura lobeliilor.

PS.1  Probabil că s-au lamurit că pantofii cu toc trebuie cautați in alta parte.

PS.2  O, da, poza e de anul ăsta!

PS.3  Desigur,  e o poza cu viitoare lobelii. (Si cu sălătele, dar pentru ele nu-mi asum nici un merit.)

PS.4 Cu muscatele am dat-o-n bară colectiv. Adica n-a catadixit să răsară măcar una!

 
4 comentarii

Posted by pe 8 martie 2015 în de gradina

 

Etichete: , , , , ,

m-am cam facut asatiancă. adica consumactriță

ASATienii sunt consumatori interesați de produse naturale și dispuși să facă un angajament de solidaritate cu un mic producător agricol, rămânând alături de acesta de-a lungul unui întreg sezon de distribuție. Ei se mai numesc și consum’actori.

Am nimerit ca orbul Caracalul. De fapt nu, Armeriei trebuie sa-i multumesc (săr’na Armeria, in continuare esti o mare doamna!), ca pana la urma ea mi-a dat mura-n-gura un link salvator.

Cautam de-o gramada de vreme o sursa credibila de legume. Ca dupa sarbatori (nu intrebati care/ nu, nici anul) se cam impunea cu necesitate o cura de dezintoxicare drastica. Si cum stiu din surse absolut sigure ca nu sunt genul care sa se preteze la un post negru prelungit, nici chiar imblanzit cu apa plata cu lamaie, nu-mi ramanea decat versiunea unei cure cu sucuri de legume si fructe. In situatii dintr-astea sursa materiei prime devine foarte importanta, pentru atunci cand ingurgitezi cantitati mari de morcovi, telina, sfecla rosie si alte cruditati in versiunea hipermarchet, puternic botoxata si steroizata, risti sa te detoxifici intr-o parte si sa te intoxici in toate celelalte. Din batistuta mea de gradina agro nici vorba sa pot asigura cantitatile necesare.

Deci cautam o sursa credibila (fermieri cu o rezonabila frica de ingrasaminte si tratamente supranaturale), undeva in arealul decent apropiat Clujului. Am gasit, nu pot sa ma plang ca n-am gasit, de vreo cinci sau sase ori am apucat chiar sa strig evri… dar de fiecare data mi s-a oprit in strigatul pe undeva pe dupa lueta: anuntul se termina cu „0 locuri ramase”. In cel mai bun caz cu cate o lista de asteptare .

Pana la urma Armeria (are, dom’ne, fata asta o stiinta despre orice e verde sau legat de verde…) mi-a trimis o adresa

Bineinteles ca m-am si inghesuit sa vad care-i treaba pe-acolo, iar cand am citit „clujenii care vor mâncare sănătoasă … să ne scrie la cluj@asatromania.ro” m-am si infipt in peisaj. Vineri seara participam la prima intalnire a grupului . Constatare la prima vedere: ca de obicei de la o vreme incoace eram decan de varsta (nu insinuez c-as fi eu batrana, doar punctez faptul ca predominau maturii tineri).

Nu am dansat desculti pe ritm de tamburine, nu am invocat colectiv spiritul Mamei Terra si Tatalui Soare, pur si simplu a avut loc o discutie foarte pragmatica, nu lipsita de un discret filon de idealism, in care pe de o parte astia nou intratii in poveste eram informati cam care-i treaba, iar pe de cealalta se organizau si reasezau metodele de lucru. Cetateni normali, clasa de mijloc, in general familii tinere.Printre scaune si rafturi cu carti, cativa prichindei misunau relaxati. Asa ca m-am pomenit la un moment dat plescaind de placere: parca vedeam coagulandu-se sub ochii mei un fragment de societatea civila. Ca pana la urma constatam ca e contraproductiv sa tot asteptam de la altii sa ne faca viata mai buna, asa ca invatam sa strangem randurile.

Si uite-asa, m-am facut membra a unui grup ASAT. Pe foarte scurt: este vorba de un parteneriat intre 30 de oraseni care vor sa manance sanatos (fara sa dezvolte obsesii in sensul acesta) si un producator, in cazul nostru familia Baraian din Zorenii de Vale, comuna Mociu, Judetul Cluj. Orasenii inteleg pana la urma ca agricultura nu e chiar activitate uzinala, asa ca accepta sa preia nu doar rezultatele, ci si o parte din riscuri, angajandu-se sa plateasca pretul prestabilit pe baza de buget al legumelor livrate saptamanal. Din aprilie pana in noiembrie. Agricultorul se angajează  sa distribuie egal toată recolta de pe suprafaţa cultivată în parteneriatul ASAT. Cu alte cuvinte, consumatorii sunt beneficiarii atat a surplusului, cat si a minusului de productie platind aceiasi bani. Cosurile saptamanale vor contine legume de sezon (mai mult verdeturi in aprilie si de toate in septembrie, exclus ananas si papaia) Se semneaza un contract, care are si anexe neasteptat de detaliate. Se plateste un avans.

Apoi se asteapta cu nerabdare. Si cu increderea ca incepe sa fie mai bine.

Pentru cazul in care am starnit curiozitati, uite inca cate ceva despre ASAT.

 

3

 
8 comentarii

Posted by pe 23 februarie 2015 în de viata

 

Etichete: , , , , , , ,

strategii de iarna

De la o vreme incoace umbla vorbe cum ca persoane rau intentionate dau tarcoale.

DSC00098

Asa ca o patrulare vigilenta se impune cu necesitate.

La granita de sud ciobanii șvițerieni ne trateaza cu eternul non-combat.

Hm.Iritant. Dar in grafic.

DSC00104

Din punctul de observatie dinspre vest observam, cu maxima demnitate, dealurile inspre est.

Se profileaza albe. Deci tot iarna.

DSC00112

Pe cale de consecinta se executa o regrupare cu intrare in asteptare. Bineinteles in zona cu sanse maxime de a fi vazuti.

Se executa o asteptare stoica.

DSC00093

In sfarsit! Cineva a zis „no haidati”.

DSC00120

Ne indreptam ferm si fara echivoc spre SertarulSuprem. Intreaga noastra atitudine ilustreaza asteptarile noastre.

Am fost vigilenti, am fost incoruptibili, am ascultat ordinul de regrupare organizata. Deci meritam!

DSC00121

Oo da, in sfarsit, BorcanulPrimordial s-a aratat!

DSC00123

Peste o ora o luam de la capat.

 
8 comentarii

Posted by pe 15 februarie 2015 în blanosii

 

Etichete: , , , ,

 
Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 161 other followers