Ca tot ne-am tanguit ca n-am avut parte de ea. A venit toata deodata.

Eu am tras-o-n poze, iar pozele le-am expus ca pe niste mandre trofee.
Oare tot asa draga le-o fi si celor ”blocati in trafic”,printre nametii viforiti ?
Candva, la sfarsitul verii, cand am realizat ca doar o mica parte din ele au luat drumul stratului, mi-am promis solemn si intelept sa abandonez viciul asta. Zis si facut! Inceputul a fost usor,doar toamna nu e sezon comercial pentru genul acesta de produse, asa ca magazinele isi desfintasera standurile de profil, nema ispite, nema cumparaturi compulsive!
Odata cu instalarea iernii, insa, oferta de profil a zvacnit in mai toate marile magazine. Standurile cu pliculete colorate, promitatoare de delicii gradinaresti, au reaparut cu o oferta mult diversificata.Asezate strategic in calea cumparatorului slab de inger.Imposibil de ocolit.
La inceput m-am tinut tare si am intors capul.
Apoi am inceput sa trag cu ochiul de la distanta.
Apoi mi-am zis “numa’ ma uit” … iara zisu’ asta a insemnat capitulare.
Primul a fost plicul cu cipru de gradina.
Nici n-auzisem de planta asta si, oricum, sa ies din magazin cu un singur plic de seminte era o performanta.
Apoi, aproape fara sa bag de seama, au urmat
Pentru ca tocmai mi-a venit ideea cum as mai putea face niste straturi dragalase cu capsuni, iara rosii marmande n-am mai avut, si-s asea dragute, si-mi amintesc de niste vacante in delta, in care faceam orgii cu paine neagra coapta pe vatra, taiata-n felii gospodaresti unse cu untura de porc, atent tapetate cu niste felii de rosii care aratau fix ca astea din poza, peste care presaram cu generozitate sare grunjoasa … ehehei, nebunii de-ale tineretii…
Urmatoarele
nici macar nu-mi amintesc cum au ajuns in cosul meu. Doar rosiile romanesco, luate dintr-o efuziune patriotica eronata (acasa am descoperit ca-s foarte italienesti , adica-s porodici de la Roma, nu romanesti… in fine, aceeasi radacina latina ).
Acuma e clar pentru toata lumea: povestea cu abstinenta mea e o batalie pierduta
Abia am trecut de jumatatea lui ianuarie
Afara e cald si bine
si eu cumpar seminte intr-o veselie.
Ba ma mai impiedic si de oferte dintr-astea indecent de parsive
si pun, scurt, de-un sevraj din care ies doar citind cu atentie pretul (3 rasaduri 69 lei / he-he-he)…
Asa ca la proxima vizita de la standul cu seminte, cu preturi de cativa lei pe plic, simt ca fac o adevarata economie cand mai scap in cos un plic … si inca un plic…
Si de fiecare dată,de undeva de niciunde, aud foarte clar vocea gâjâită a tatălui meu (personaj fabulos cu o istorie foarte contorsionată, care avea câtă o zicere scurtă și acidă și lătăreață pentru mai orice situație): “și porcu’ o zîs ca nu mai mânca…, numa’ pe ăsta, că înca-i cald” Se așteaptă in fata porții in pragul unei crize de nervi

Se țâșnește în ea lume și viață de parcă tocmai s-a anunțat că se fac reduceri la gentuțele vuiton cu picățele.

Oh, cum ne mai cheamă depărtarile!
Așa că plonjăm in redescoperirea realului si-a arealului
Si cate informații despre vecinătăți se cer actualizate!
Of, Doamne, atatea de vazut, atatea de constatat! Cum să nu obosesti?
Si tocmai când Ciupi incepe să alunece pe panta gandurilor gri (ar trebui sa fiu mai atentă cu efortul, am și eu o vârstă,nu mai sunt chiar așa de tanără …tocmai am implinit trei ani și șase luni!) in peisaj se-arata niste chipeșe prospături!
Asa ca gandurile si atitudinile isi reimprospateaza nuantele (a se se remarca modul elegant in care se balansează șoldurile, semn de mare distincție si rafinament!).
Si după atata mișcare, emoții, noutați, palpitații, vecini, cochetării, lopeți și zăpadă, ce bine e sa te intorci acasă, printre ai tăi!
WALL STREET.RO: In ciuda perspectivelor sumbre ale economiei globale, 53% dintre locuitorii planetei se declara fericiti, in timp ce doar 13% sunt nefericiti, potrivit Barometrului Global al Fericirii pentru 2011 realizat de Leger Marketing. Citeste un top al celor al celor mai nefericiti locuitori din lume si afla cum s-au remarcat din nou romanii.
10. Turcia: – Indicele fericirii nete: 26
- Procentul celor care s-au declarat fericiti: 44%
- Speranta in economie: -1
Armata de la Ankara a anuntat, in cadrul unui comunicat citat de NBC, ca cei 49 de rebeli kurzi si-au pierdut viata in timpul luptelor din provincia Hakkari (sud-estul Turciei), in ultimele doua zile. – Sambata, 22 Octombrie 2011 Ziare.com / Ploile abundente care au cazut luni in provinciile de vest si sud-vest ale Turciei au provocat moartea a trei persoane, in vreme ce alte cinci sunt disparute. Alti zece locuitori din provincia Balikesir au fost raniti de trecerea unui uragan – Marti, 11 Octombrie 2011, Ziare.com / La mai puţin de două săptămâni după cutremurul devastator de 7,2 grade care a zguduit Turcia şi a omorât 600 de oameni, un nou seism a lovit estul ţării. Bilanţul morţilor a ajuns la nouă persoane, potrivit BBC News. Autorităţile continuă operaţiunile de căutare a supravieţuitorilor 10 noiembrie 2011 – adevarul.ro
Poluarea atinsese la Beijing, in 30 octombrie 2011, un nivel foarte periculos.Capitala Chinei era invaluita intr-un nor gros, format din particule de praf si gaze toxice, fenomen ce a provocat anularea a numeroase curse aeriene si inchiderea unor autostrazi. In Beijing exista o multime de centrale termice pe carbune si circula zilnic pe strazi in jur de 5 milioane de autovehicule. (ziare.ro) / China se apropie de recesiune pe măsură ce se diminuează veniturile din orașele fantomă cu milioane de locuitori, iar exportatorii se luptă cu ratele de profit infime, din cauza creșterea monedei naționale chineze.(money.ro) / Ca sa vedeti ca treaba e serioasa, aflati ca in a doua jumatate a lunii noiembrie in Guangdong au fost cel putin 3 greve importante. Doua dintre ele in Shenzhen, cu peste o mie de grevisti, la o fabrica de componente de calculatoare si la una de lenjerie.Plus inca una, 7 mii de grevisti, la o fabrica de incaltaminte din Dongguan. Deci, cifrele alea cu exporturile inseamna oameni care se spetesc muncind.(blogcatchina.wordpress)
Institutul Naţional de Statistică al Italiei a confirmat astăzi că Italia se află în plină recesiune economică datorită scăderii Produsului Intern Brut şi a şanselor minime de redresare în anul 2012. Rezultatele studiului au fost anticipate săptămâna trecută de ministrul dezvoltării economice Corrado Passera, care a subliniat că Italia se află în plină recesiune economică şi singura şansă de salvare o poate oferi planul de austeritate aprobat de guvernul condus de Mario Monti. Centrul de studii a anunţat că previziunile economice ale Italiei pentru anul 2012 nu sunt deloc optimiste.(capital.ro) / Printre decizile prevazute se numara marirea varstei de pensionare, o noua taxa pe locuinte si taierea cheltuielilor din sistemul sanitar. (ziare.ro) /
………………………………………………………………………………………………………
6.Irlanda si Kenya – Indicele fericirii nete: 20
– Procentul celor care s-au declarat fericiti: 45% / 46%
– Speranta in economie: -68 / -5
“Face reduceri de 6 milioane de euro şi fuge“, titrează Irish Independent, a doua zi după ce ministrul de Finanţe Brian Lenihan a prezentat cel mai sever plan de buget din istoria ţării. “Un buget sălbatic“, rezumă cotidianul din Dublin, care “va smulge 3 000 de euro unei familii obişnuite. Creşterea impozitelor, reducerea alocaţiilor pentru copii, mărirea preţului benzinei şi o serie întreagă de alte taxe, vor îngenunchea bugetul unei familii cu venituri medii“ (presseurop.eu)
Atac cu grenadă în capitala kenyană Nairobi. Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa în urma incidentului care s-a produs într-o discotecă. Deocamdată, nimeni nu a revendicat atentatul, dar poliţia locală susţine că acesta ar avea legătură cu recentele ameninţăţi ale insurgenţilor islamişti al-Shabaab.(publika.md) / Cândva una dintre cele mai dezvoltate naţiuni africane, cu o economie robusta, cu nenumărate birouri ONU şi mii de voluntari în instituţiile umanitare, Kenya de astăzi sărăceşte şi devine din ce în ce mai aridă Guvernul kenyan, paralizat de lupte şi maşinaţiunipolitice, se pare că este – dacă nu indiferent – cu siguranţă depăşit de situaţie. Până acum nici o operaţiune internaţională serioasă de ajutor nu a fost demarată, la nivelul la care ar fi nevoie.(econews.ro)
5.Irak – Indicele fericirii nete: 19
- Procentul celor care s-au declarat fericiti: 47%
- Speranta in economie: 26
Pentru al treilea an consecutiv, in Irak, peste 4.000 de civili si-au pierdut viata in conflicte. Cel mai recent atac a avut loc chiar la intrarea Ministerului de Interne din Bagdad, in 26 decembrie, cand cel putin 5 persoane si-au pierdut viata, cateva zeci fiind ranite. Cu patru zile inainte, aproape 70 de persoane au fost ucise si alte cel putin 200 ranite intr-o serie de atacuri. (ziare.com)
2.Egipt – Indicele fericirii nete: 0
- Procentul celor care s-au declarat fericiti: 36%
- Speranta in economie: -24
Criza egipteana continua, dupa o orgie de violente care a provocat la finele saptamanii, aproximativ 30 de victime omenesti. Care sunt taberele angrenate in acest conflict? Incotro se indreapta Egiptul in aceasta faza? In timp ce potentatii militari au recunoscut marti ca tara pe care o conduc de la debarcarea fostului presedinte Mubarak se afla in criza si au chemat la dialog, aplanarea ei risca sa intarzie mult, scrie Deutsche Welle. Confruntarile dintre demonstranti si politia sustinuta de militari au facut zeci de victime la finele saptamanii trecute, iar varsarile de sange ar putea nu doar continua, ci lua proportii, in ciuda demisiei guvernului Saraf, anuntata luni seara.(ziare.com)
1.Rooomâââniaaaaaaaaa (in sfarsit, si romanii pe locul intai, sa cantam si sa ne bucuram!!!)
- Indicele fericirii nete: -10 (minus zece)
- Procentul celor care s-au declarat fericiti: 28%
- Speranta in economie: -29
Oare exista o gena a nefericirii?
Eu cred ca am descoperit cea mai sigura si mai rapida rezolvare a crizei Romaniei, care ar garanta, tarii si locuitorilor ei, saltul intr-o alta dimensiune, prospera, fericita si plina de tonuri calde: ACCIZA PE NEFERICIRE!
Pentru ca instituirea accizei ar fi insinuata discret si anodin prin una din miile de modificari la codul fiscal, asa incat nimeni sa nu bage de seama, in primul an va cotiza tot poporul, de la vladica la opinca, sume ingrozitor de mari, pe masura nefericirii fiecaruia. La sfarsitul anului visteria statului va geme de atata banet, incat oricat s-ar stradui unii sa fure -si de la putere si din opozitie- tot ar mai ramane cat sa devenim o tara fooaarte bogata.
Din anul al doilea tot contribuabilul roman va descoperi infinite motive de fericire, va zburda si chicoti in permanenta, iar mapamondul se va uita inspre noi cu nedumerire, spunandu-si: “iata miracolul romanesc!”
Hai c-am mai prins un pic la tastatura
Ieri a nins! Asa, sa nu iesim din 2011 cu suparare c-am avut parte doar de-o fulguiala tematica.

De cu dimineata prietenele mele, amandoua, ma asteptau pline de entuziasm sa ne jucam cu iarna.
Si ne-am jucat si ne-am distrat grozav pana la urma: Ciupi a dat o raita grabita prin mahala, sa culeaga impresii de prin toti boschetii si de pe dupa toate gardurile, eu am curatat curtea si drumul, si-am mai zburlit si scuturat pomii si tufele ingreunate de-o zapada tare frumoasa, dar grea, apoasa.
Discret, de dupa foste si actuale santiere, un colt de padure (tot mai ingust, parca tot mai departat) imi face semne discrete
E cam cald, n-o sa dureze mult zapada asta, dar deocamdata aerul e tare si miroase grozav si e iarna si e bine… frumoasa intampinare pentru anul ce va sa vina!
Ca un făcut, odată cu sărbătorile, in casa plină de leptopişti se face coadă la jaful ăsta de pe care scriu eu, iar când imi vine cu greu şi mie randul, netul face fiţe, se târaie cu pâlpâieli şi dă ochii peste cap din cinci in cinci minute. Aşa că, oameni buni, eu vă zic de pe acum, că mai târziu nu stiu daca mai apuc:
LA MULŢI ANI, S-AVEŢI PARTE DE-UN AN NOU BUN, FIX ASA CUM VI-L DORIŢI !
De dimineata fulguia. Nu cine stie ce.
Acolo, cativa fulgi, cat sa nu ne mai plangem ca n-am avut noroc de ninsoare in decembrie.

“Decat nimic, bun si-atat!” mi-am zis filozofic, amusinand precum Bisi aerul tare si rece si bun din gradina pudrata c-un praf de zapada.
Mai pe seara, cautand aiurea dau peste niste traditii de prevestiri de timp :
Dacă începutul lui decembrie va fi geros, tot aşa va fi zece săptămâni. ♦ Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă şi călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă. ♦ Când câinii latră la lună urmează ger mare. ♦ Gerul şi neaua din decembrie vestesc grâu mult. ♦ Indrea geros aduce an mănos. ♦ Crăciun negru, Paşti albe. ♦ De va fi Crăciun ploios, vor fi Paştile friguroase. ♦ Moş Crăciun zăpădos prevesteşte an mănos. ♦ Când porcii de îngrăşat mănâncă bine, va fi timp senin (da, stiu, asa mi se intampla si mie
) ♦ De se arată multe gâşte sălbatice şi iepurii se apropie de sat, va fi iarna grea. ♦ Spălarea cu prima neauă se crede că face fetele frumoase şi drăgăstoase. ♦ Dacă va ninge în Indrea, va ploua mult în Cireşar, de nu poţi săpa cucuruzul de moale, iar de va fi ger în Indrea şi vreme bună, atunci în Cireşar va fi secetă mare, de nu poţi săpa cucuruzul de tare ce e locul. Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009
Si-ncep sa ma intreb daca frigul de la inceputul lunii se poate chema “ger bun”, daca ploaia de-acu’ cateva zile si semininsoarea asta ponteaza la un “decembrie zapados”, daca… Prea multi daca!
Mai caut. Ceva, orice, un semn, o promisiune. Vreau sa simt apropierea Craciunului.
L.E. Bineinteles ca pana la amiaza nu mai ramasese nici urma de zapada. Pe cand ma consolam ca, totusi, a fost mai mult decat deloc mafalda mea meteo imi creeaza o emotie vie si intensa: cica o sa ninga de Craciun!
Si ce oare altceva ar putea fi mai serios decat o harjoneala sanatoasa de weekend?
Se incepe cu o incalzire generala, cu alergare usoara si joc de glezne.
Se trece apoi la chestii mai serioase, cum ar fi un concurs de fluturari.
Ciupi, ambitioasa si foarte involburata, se-avanta intr-un sprint gratios cu fluturare compusa de coada.
Si-i iese atat de bine, incat blonda e convinsa c-o sa-i zicem “Lady Flu” de-aici incolo. Dar Bisi vine tare din urma si executa, cu mult aplomb, un pas saltat barbateste, cu tractiune pe fata… si-i ies niste fluturari de urechi de mai mare merveiul! Juriul de balauri e in delir, asa ca sarmosul isi adjudeca titlul de campion fara nici o problema.

Stabilita fiind ierarhizarea la noi in trupa, se incearca o atragere a echipei vecine de ciobani internationali cu blana deasa si basi din vocatie, in lotul largit de haulitori la drumul mare.(Intrecerea pe mahala “latratura cea mai furibunda adresata cifelor cu beton” a debutat de cateva zile, iar participantii sunt tot mai devotati cauzei, inclusiv eu am avut o tentativa de discutie telefonica cu un sef de santier soldata cu vocalizari dizarmonice si promisiuni eculubrante ).De dupa gard nu vine nici un raspuns, semn ca ciobanii, altminteri baieti sufletisti si buni latratori, fie nu-s pe-acasa, fie is in pauza de masa, asa ca haitasii mei raman mofluzi si sparg gasca.
Ciupi se enerveaza, face botic, ba se mai si incrunta … isi da seama ca face riduri tot mai mari
asa ca se oripileaza brusc si vine in casa. Unde ii ia la rand pe Base si pe Boc (va las pe voi sa ghiciti care-i Base si care Boc), ii scarmana bine, ca s-ar putea sa fi fost obraznici intre timp, ii spala bine-bine pe sub codite si pe boticuri, dupa care ii aliniaza frumos si se uita toti trei la filmul cu Ci-ua-ua (strasnic film, ar merita un Oscar!).

-Nici macar sa nu te gandesti! imi spune Bisi cand incerc sa-l recuperez. Eu n-am mai inspectat curtea asta de vreo doua zile!
Asa ca face brusc stanga-mprejur amusinand plin de abnegatie.
- Nu pot sa cred! Da’ chiar nu pot sa cred!
-Sa stii c-a fost pe-aicea!
- MishuPishuChioru a fost pe-aicea! Bine ca m-ati tinut prizonier in casa, in timp ce cotoiul cel gras si nerusinat trecea nestingherit pe teritoriul MEU!
De la aceasta descoperire e foarte suparat pe noi si pe ea soarta. Ca sa-l aducem in casa a trebuit sa-l ademenim c-un os. Voia sa patruleze pana se lasa-ntunericul, sa nu mai pateasca o asa rusine,
Acum toata lumea s-a linistit. Mai avem si maine o bucatica de weekend.
In ton cu precedenta poveste, v-o zic numa’ pe asta si dupa aia ma las de chestii lacrimogene, ca nu e stilul meu.
Ianuarie 1990, imediat dupa sarbatori. La un semafor, intr-un autobuz neasteptat de putin aglomerat, lafaindu-ma pe-un loc pe scaun, cu capul rezemat de geam (ca betivii), priveam strada. Mai bine zis oamenii de pe strada. Intotdeauna mi-a placut sa privesc oamenii de pe strada. Sa-ncerc “sa-i ghicesc”, sa brodez povesti pe seama lor. Cocotate pe un parapet trei siluete filiforme atrageau atentia. Trei boschetari: doua copilandre si-un baiat un pic mai rasarit, ingrozitor de zdrentarosi si de murdari, imbacsiti de jeguri stratificate, devenite lucioase. Parca tocmai iesisera dintr-o afumatoare, sa traga un gat de aer curat si sa vada ce se mai intampla prin lume, iar lumea se uita contrariata la ei, neobisnuita pana atunci cu personaje dintr-astea prin buricul tragului.
Baiatul decojea cu gesturi lente o portocala. In ianuarie 1990 o portocala avea o cu totul si cu totul alta greutate – si dimensiune morala! – decat are in decembrie 2011, dar asta e o poveste prea lunga asa ca am sa revin la baiatul cel murdar: in mainile lui negre portocala aceea era cea mai incredibil de portocalie portocala! Era chintesenta tuturor portocalelor ! Intreg ritualul descoperirii pulpei dulci si acrisoara si parfumata a fructului parea sa se deruleze cu-ncetinitorul. Cele doua fetiscane, asezate respectos de-a stanga si de-a dreapta lui, asteptau cuminti, dar cu ochii in flacari. Cred ca daca soarele s-ar fi pravalit la picioarele lor n-ar fi avut ochi sa-l vada, atat de naucite erau de pofta!
Uitandu-ma eu asa concentrata la scena asta muta, o banuiala grea a-nceput sa se insinueze: “sa vezi ca nemenicul macho-jegos o sa haleasca bunaciunea asta fara sa le dea o farama fetelor, numa asa, sa savureze pofta lor neputincioasa, numa’ asa, sa le-arate cine-i seful!” … si maamaa ce m-am mai infuriat, si cata fiere oparita a inceput sa circule in mine!
Intre timp semaforul s-a uitat la noi cu ochiul lui verde, autobuzul s-a pus greoi in miscare, si-am mai apucat doar sa vad, clar si fara echivoc, zambetul victorios al baiatului rupand exact in doua portocala si daruind cu un gest regal fiecarei fete cate o jumatate.
Cred ca lui ii ajungea bucuria lor.
Povestea e adevarata 100% si m-a ciupit cu vanatai de bucatica de creier care pune etichete. De cate ori ma simt tentata sa iau prastia, sau mitraliera, sau ciuperca atomica la cate o categorie mai larga de pacatosi, mainile incredibil de murdare si slabe ale pustiului boschetar impart o portocala infinit de portocalie fix in doua jumatati.